Educația din România este marcată de o serie de zece probleme majore care revin constant, indiferent de schimbările de miniștri sau strategii de reformă, relevă o analiză realizată de expertul în educație Mircea Bertea pentru Contributors.
Guvernanță deficitară, obstacol major pentru sistem
Una dintre cele mai mari dificultăți din educația românească este lipsa unei guvernanțe eficiente. Raportul OCDE din 2023 evidențiază absența unei strategii naționale coerente care să conducă la îmbunătățirea școlilor, o practică uzuală în țările cu rezultate educaționale solide. Inspectoratele școlare din județe funcționează mai degrabă ca organe birocratice de control și distribuție a resurselor, decât ca actori care să sprijine dezvoltarea instituțională.
Analiza indică aplicarea unor măsuri legislative inadecvate fără o bază instituțională solidă, conform modelului „wrong drivers” descris în literatura de specialitate.
Subfinanțare cronică care afectează calitatea educației
România investește anual doar 6.069 USD per elev, cea mai mică sumă din Europa și sub jumătate față de media OCDE de 15.022 USD, potrivit raportului „Education at a Glance 2025”. Niciunul dintre obiectivele legale privind finanțarea – inclusiv pragul de 6% din PIB sau 15% din bugetul general consolidat – nu a fost atins vreodată.
Alocarea bugetară este dezechilibrată: aproximativ 86% din fonduri sunt destinate personalului didactic, iar sub 14% sunt disponibile pentru investiții în infrastructură, materiale didactice și formare continuă.
Inechitate socială și mobilitate educațională limitată
România amplifică inegalitățile sociale în educație, mai degrabă decât să le diminueze, arată rezultatele PISA 2022. Există o corelație puternică între statutul economic și performanța școlară a elevilor. Doar 7% din copiii din medii defavorizate ating niveluri avansate la matematică, sub media OCDE de 10%. În plus, 14,7% dintre tineri se confruntă cu condiții materiale severe, un procentaj ridicat în Uniunea Europeană.
Prăpastia dintre elevii din mediul rural și cei din urban
Performanțele elevilor din mediul rural sunt semnificativ mai scăzute decât ale colegilor din orașe – România înregistrează cea mai mare diferență în Europa conform studiului PISA. Rata de absolvire a gimnaziului în zonele rurale este doar 61,4%, comparativ cu 91,1% în urban. De asemenea, insuficiența școlilor liceale în rural afectează înscrierea tinerilor, cu o rată de sub 60%, față de 83,5% în mediul urban.
Analfabetism funcțional alarmant
Procentul ridicat al elevilor care nu ating nivelul minim de competență funcțională la vârsta de 15 ani – 49%, față de 26% media OCDE – indică o problemă structurala legată de orientarea curriculei către cunoștințe declarative, în detrimentul abilităților practice și metacognitive.
Calitatea cadrelor didactice și impactul asupra elevilor
Succesul educațional este strâns legat de calitatea profesorilor, însă în România formarea continuă are o abordare formală, axată pe acumularea de credite, și mai puțin pe dezvoltarea reală a competențelor pedagogice. PISA 2022 relevă că procent semnificativ de elevi se simt intimidați în școli, iar mulți simt lipsa unui sprijin individualizat.
Rata ridicată a abandonului școlar
România înregistrează cea mai mare rată de abandon școlar din Uniunea Europeană, 16,6% dintre tineri părăsind sistemul educațional înainte de finalizarea liceului. Acest fenomen generează pierderi economice estimate la 2,3 miliarde de euro anual, conform unui studiu realizat de AmCham România și Universitatea din București.
Deconectarea dintre școală și piața muncii
O altă provocare importantă este deconectarea învățământului preuniversitar de cerințele actuale ale pieței muncii, ceea ce contribuie la creșterea numărului tinerilor NEET (nici angajați, nici elevi sau studenți), care atinge un nivel îngrijorător de 22%.
Aceste probleme reflectă o structură educațională rigida și insuficient adaptată nevoilor contemporane, unde schimbările de persoane și reformele punctuale nu reușesc să genereze îmbunătățiri durabile.
