Procesul de comasare a școlilor a revenit în atenția publică, mulți semnalând faptul că unele măsuri aplicate anterior nu au avut rezultatele așteptate. Ministrul Educației, Mihai Dimian, a recunoscut într-un interviu pentru TVR Info că este nevoie de o analiză detaliată a situației, mai ales având în vedere posibilitatea revizuirii deciziilor dacă acestea se dovedesc neadecvate.
Dimian a evidențiat că în anumite situații comasarea este justificată, exemplificând cu licee tehnice care în urmă cu 10-15 ani aveau peste 900 de elevi, iar acum funcționează cu 300-500 de elevi, cifre ce depășesc pragul minim prevăzut de lege. El a recunoscut că aceste măsuri nu au fost adoptate la momentul potrivit, fără a putea oferi o explicație clară.
Ministrul a menționat, totodată, că această întârziere nu este un fenomen singular și că s-a manifestat similar și în alte segmente ale administrației publice, unde limitele legale au fost depășite fără corecții. Această dorință de amânare sau evitare s-a regăsit și în sistemul educațional, unde intervențiile necesare au fost întârziate.
Pe de altă parte, Mihai Dimian a indicat și exemple de creștere a nevoii de personal din cauza extinderii infrastructurii școlare. Deschiderea unor noi școli și creșe, susținute prin programe guvernamentale, a generat cereri pentru personal suplimentar, fiind aprobate peste 400 de posturi în acest sens.
În paralel, paradoxul sistemului este evidențiat de cifre: în ultimul deceniu, numărul elevilor a scăzut cu aproape 7%, în timp ce personalul didactic și auxiliar a crescut aproximativ cu același procent. Aceasta a condus la o reducere semnificativă a raportului elev-profesor, însă fără o strategie clară și coerentă în spate.
Ministrul a subliniat dificultățile apărute tocmai în lipsa unor măsuri în zonele unde numărul elevilor a scăzut, dar și necesitatea suplimentării personalului în unitățile noi sau extinse. O problemă suplimentară ridicată se referă la lipsa corelării între deciziile administrative și realitățile locale, cu exemple de comasări între școli aflate la distanțe mari, ceea ce a ridicat suspiciuni privind influențe neclare în luarea acestor hotărâri.
