Primăria Chiajna, în colaborare cu Poliția Locală, a demarat luni, 20 aprilie, o acțiune de verificare la domiciliile declarate de părinții copiilor înscriși în clasa pregătitoare. Scopul a fost de a depista situațiile în care vizele de flotant au fost folosite necorespunzător pentru înscrierea elevilor în școli situate în alte zone decât cele de reședință, conform raportărilor din Buletin de București.
Autoritățile au efectuat controlul din ușă în ușă, constatând numeroase neconcordanțe între adresele oficiale și locuințele reale ale elevilor. „În urma verificărilor, au fost găsite mai multe cazuri în care elevii nu domiciliază efectiv la adresele înscrise în documentele oficiale”, a transmis Primăria Chiajna prin intermediul unei postări pe Facebook.
De asemenea, reprezentanții administrației locale au anunțat că elevii care nu locuiesc la adresele declarate vor fi mutați în școlile corespunzătoare zonelor lor reale de domiciliu, conform legislației în vigoare. „Autoritățile vor lua măsurile necesare pentru corectarea acestor situații neconforme și vor relocă elevii către unitățile de învățământ din zona lor de domiciliu”, a precizat Primăria.
Utilizarea abuzivă a vizelor de flotant pentru acces la școli „mai bune”
Practicile ilegale cu vize de flotant reapar anual în perioada înscrierilor școlare, când unii părinți încearcă să își înscrie copiii la școli considerate mai bune sau mai avantajoase din punct de vedere geografic, chiar dacă nu locuiesc în acele zone. În diverse spații online, inclusiv grupuri de Facebook și site-uri de anunțuri, sunt frecvent promovate oferte contra cost pentru obținerea acestor vize.
Unele anunțuri promit „facilitarea obținerii vizei de flotant sau a buletinului în București”, iar în anumite cazuri, tranzacțiile se realizează direct între persoane, cu prețuri care pot ajunge până la 300 de euro pe an pentru o viză de flotant.
Supraaglomerarea claselor, o consecință a acestor practici
Implicarea vizei de flotant contribuie la dezechilibre evidente în sistemul educațional, cu clase supraaglomerate în mediul urban și clase subcapacitate în mediul rural. Ministrul Educației, Mihai Dimian, a explicat că, deși media națională a elevilor pe clasă poate părea normală, în realitate situația variază semnificativ.
„La gimnaziu media națională este de aproximativ 12 elevi pe clasă, în timp ce legea permite până la 20. Diferența apare deoarece în zonele urbane mari sunt clase cu 30-32 de elevi, iar în alte zone – doar 12-16”, a declarat ministrul în cadrul unei întâlniri cu directori de școli, citat de Edupedu.
Oficialul a subliniat că vizele de flotant contribuie la această dispersie neuniformă: „Mulți părinți își aduc copiii cu mașina din comunele din jur către școli din orașe, lăsând clase goale în zonele de proveniență și supraaglomerându-le în oraș”.
Posibile schimbări legislative pentru combaterea fenomenului
Ministerul Educației explorează modificări legislative pentru a reglementa mai strict înscrierea elevilor la școală și folosirea vizelor de flotant, în contextul presiunii crescânde asupra unităților de învățământ din marile orașe.
„Trebuie să discutăm și să ajustăm regulile pentru a crea soluții sustenabile, implicând școlile, părinții și autoritățile locale”, a afirmat ministrul educației.
Fenomenul vizelor de flotant și impactul său asupra supraaglomerării școlare revin anual în atenția publică, mai ales în București și Ilfov, unde cererea pentru școli considerate performante rămâne foarte ridicată.
