Au trecut 100 de zile de la prăbușirea Cabinetului condus de Ilie Bolojan, după moțiunea de cenzură din 5 mai 2026, perioadă în care România a rămas guvernată doar de o administrație interimară. În acest context, președintele Nicușor Dan și-a concentrat activitatea mai degrabă pe gestionarea crizelor economice și promulgarea unor legi esențiale, decât pe negocierile politice pentru formarea unui nou Executiv cu drepturi depline.
Rolul președintelui într-o perioadă de incertitudine
Mandatul de 100 de zile al lui Nicușor Dan a oscilat între poziția de arbitru politic și cea de administrator al crizelor economice. Deși negocierea unui nou guvern cu puteri complete a avansat lent, președintele a utilizat prevederile constituționale pentru a contracara legi controversate și pentru a asigura menținerea parcursului euroatlantic al țării.
Impactul asupra implementării PNRR, inflației și cursului leu-euro
Blocajul guvernamental s-a reflectat semnificativ în situația economică și fiscală a României. Guvernul interimar a avut atribuții limitate, ceea ce a oprit avansarea reformelor majore asumate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), afectând absorbția fondurilor europene și exercițiul financiar al statului.
1. PNRR – blocaje în fața cererii de plată a tranșei 4
Principala problemă a fost imposibilitatea guvernului interimar de a realiza reforme-cheie precum reforma pensiilor speciale, guvernanța companiilor de stat sau pachetul de măsuri fiscale, toate esențiale pentru îndeplinirea jaloanelor PNRR. Aceasta a dus la blocarea procesului de transmitere a cererilor de plată către Comisia Europeană, cu riscul decalării finanțărilor prevăzute pentru a doua jumătate a anului 2026. Bugetul național a fost astfel nevoit să acopere temporar anumite proiecte de infrastructură din resurse proprii.
2. Inflația și dobânzile – stagnare în scăderea prețurilor
Politica fiscală a rămas neconcludentă în absența unui Executiv legitim, iar inflația s-a menținut peste pragul de 6,5-7%, determinată atât de așteptările inflaționiste înalte, cât și de presiunile asupra costurilor de finanțare ale statului. Banca Națională a României a menținut dobânda-cheie constantă la 6,5% pe parcursul verii, evitând relaxarea pentru a proteja stabilitatea monedei naționale și a controla nivelul inflației. De asemenea, Ministerul Finanțelor a înregistrat costuri mai mari la împrumuturi pe piețele interne și externe, în contextul unei prime de risc în creștere.
3. Cursul euro-leu – volatilitate și maxime istorice
Pe piața valutară, instabilitatea politică s-a tradus prin creșterea cursului EUR/RON la un nivel record, peste 5,26 lei pentru un euro imediat după căderea guvernului. Intervențiile discrete ale BNR și rezervele valutare solide au ajutat la stabilizarea cursului între 5,21 și 5,24 lei/euro, însă analiștii prevăd o depreciere graduală spre un interval între 5,25 și 5,28 lei până la finalul anului, în lipsa unui nou Executiv funcțional.
Astfel, perioada prelungită fără un guvern cu drepturi depline a generat efecte importante asupra finanțelor și economiei României, subliniind necesitatea urgentă a formării unui Cabinet stabil pentru reluarea reformelor și stabilizarea climatului economic.
