Președintele Nicușor Dan a decis să retrimită Parlamentului pentru reexaminare legea care permite modificarea limitelor unor arii naturale protejate, în scopul finalizării proiectelor hidroenergetice începute înainte de data de 29 iunie 2007. Această decizie a fost luată la scurt timp după ce Curtea Constituțională a respins, în noiembrie 2025, obiecția de neconstituționalitate împotriva legii, confirmând caracterele acesteia ca fiind constituționale în raport cu criticile formulate.
Fără a contesta hotărârea instanței, șeful statului subliniază necesitatea reevaluării de fond a oportunității și eficienței măsurilor legislative adoptate, solicitând totodată introducerea unor mecanisme suplimentare pentru protecția mediului natural.
Argumentul privind datele tehnice și economice învechite
Unul dintre motivele principale ale cererii de reexaminare vizează faptul că justificările legii se bazează pe date tehnice, economice și energetice din anul 2021, care nu mai reflectă situația actuală din 2026. Administrația Prezidențială evidențiază că măsurile legislative s-au fundamentat în principal pe criza prețurilor la energie din 2021 și pe concluziile comisiei parlamentare de anchetă constituite în acea perioadă.
Președintele atrage atenția că aprobările emise înainte de 2007 nu garantează automat că proiectele hidroenergetice păstrează după aproape două decenii aceeași fezabilitate tehnică, eficiență energetică sau sustenabilitate economică. Astfel, solicită Parlamentului să reevalueze stadiul real al lucrărilor, costurile finale, durata execuției, capacitatea energetică efectivă și, dacă este cazul, să analizeze alternative mai puțin dăunătoare mediului.
Conținutul legii inițiale și observațiile Președinției
Actul normativ transmis spre promulgare prevedea că autoritățile centrale în domeniul protecției mediului, apelor și pădurilor pot autoriza scoaterea unor suprafețe din ariile protejate, în cazul proiectelor hidroenergetice aprobate și începute înainte de 29 iunie 2007. De asemenea, legea introducea excepții de la obligativitatea evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte ce privesc apărarea, securitatea națională sau situații de urgență.
Modificările vizau de asemenea lucrările de mentenanță, retehnologizare sau modernizare a capacităților de producere sau transport al energiei amplasate în ariile protejate. Cu toate acestea, Administrația Prezidențială consideră că legea actuală oferă garanții procedurale mai limitate pentru scoaterea definitivă a terenurilor din ariile protejate în comparație cu reglementările existente privind corecțiile tehnice ale limitelor acestora.
Riscurile suprapunerii legislative și potențialele conflicte
Un alt aspect ridicat de Președinție este legat de riscul generat de suprapunerea mai multor cadre normative, ce reglementează simultan proiectele hidroenergetice și investițiile de interes major public. Sunt amintite Ordonanța de urgență nr. 175/2022, normele referitoare la securitatea națională, legislația privind evaluarea impactului asupra mediului, precum și regulamentările naționale și europene privind zonele prioritare pentru biodiversitate.
Prezidențial, această situație poate conduce la competențe concurente între instituții, dificultăți de coordonare procedurală și pe termen lung, creșterea numărului de litigii, care ar putea bloca din nou implementarea proiectelor vizate. În consecință, președintele recomandă elaborarea unui cadru legislativ unitar, clar și coerent, care să definească proiectele eligibile, autoritățile competente și garanțiile solide de mediu.
Clarificări tehnice solicitate pentru o aplicare clară
Administrația Prezidențială propune includerea unor clarificări tehnice detaliate pentru ca legea să poată fi aplicată fără ambiguități, garantând echilibrul între dezvoltarea energetică și protecția naturii.
