Procurorii Parchetului General au reținut două femei implicate într-o schemă de obținere frauduloasă a cetățeniei române de către cetățeni străini. Acestea sunt suspectate că au folosit acte false și influență asupra funcționarilor Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC) pentru a facilita procesul ilegal de redobândire a cetățeniei.
Una dintre femei, cu cetățenie moldovenească și română, este acuzată de trafic de influență, complicitate la fals în înscrisuri oficiale și instigare la abuz în serviciu. Conform anchetei, aceasta ar fi cerut 5.000 de euro unui cetățean tunisian pentru a-i „pregăti” dosarul de redobândire, deși știa că solicitantul nu îndeplinea condițiile legale privind ascendența. Ea i-a garantat sprijinul unui avocat și al unui funcționar ANC, iar banii au fost primiți în noiembrie 2025, împreună cu un complice ucrainean.
Ancheta a scos la iveală că, între noiembrie 2025 și ianuarie 2026, femeia și complicele său din Ucraina au colaborat cu persoane din această țară pentru a falsifica documente de stare civilă. Astfel, au creat acte false care atestau în mod eronat că bunicii materni ai solicitantului tunisian s-au născut în regiunea Odesa înainte de 1940. Aceste documente au fost utilizate ulterior pentru depunerea cererii de cetățenie la ANC în februarie 2026.
De asemenea, în noiembrie 2025, una dintre inculpate a convins un funcționar ANC să înregistreze cinci cereri fără prezența solicitanților, folosind documente cu urme evidente de falsificare, suspiciuni care indică existența unor centre specializate în falsificare în București.
Cea de-a doua femeie reținută este acuzată de trafic de influență și complicitate la dare de mită. Pe 23 aprilie 2026, aceasta ar fi solicitat 7.500 de euro pentru a interveni pe lângă membrii comisiei ANC și a grăbi soluționarea unei cereri, fiind prinsă în flagrant primind suma în iulie 2026.
Procurorii au identificat o rețea infracțională înființată în 2022, alcătuită din șapte cetățeni ucraineni, majoritatea rezidenți în România, sprijiniți de avocați, traducători și notari din București. Aceștia aveau acces la baze de date din Republica Moldova și Ucraina, pe baza cărora falsificau documente de stare civilă pentru a susține cererile ilegale de cetățenie.
Anchetatorii au precizat că în situații în care dosarele erau respinse pentru lipsa unor documente, acestea apăreau rapid însoțite de avocați, sugerând o structură bine organizată. Se presupune că în 2025 rețeaua a depus peste 900 de cereri de cetățenie, iar beneficiarii au obținut ulterior documente românești valide, inclusiv pașapoarte care le conferă statutul de cetățeni ai Uniunii Europene.
