La Interviurile Libertatea, Diana Buzoianu, ministrul Mediului, a criticat dur lipsa de rezultate în combaterea tăierilor ilegale de lemn, subliniind că, în ciuda zecilor de sesizări penale făcute de autoritățile subordonate în ultimul an, nu s-au înregistrat condamnări.
Ministra a declarat că, de mai bine de o lună, încearcă să obțină o audiență cu procuroarea generală a României, Cristina Chiriac, pentru a discuta despre infracțiunile de mediu, modul în care dosarele penale stagnează și posibilitatea integrării sistemelor informatice folosite pentru monitorizarea tăierilor ilegale cu cele ale anchetatorilor. Cu toate acestea, cererea sa nu a fost încă soluționată, iar ea nu a primit niciun răspuns concret, fiind direcționată către alți procurori, ceea ce a surprins-o profund.
În calitate de deputat USR, Diana Buzoianu a propus crearea unui „DNA al pădurilor”, pentru o mai bună luptă împotriva delictelor de mediu, însă Ministerul Public a preferat specializarea unor magistrați în domeniul infracțiunilor de mediu, din lipsă de personal.
Ministra a explicat că obiectivul întâlnirii era o colaborare mai eficientă, în contextul în care, începând din august, va fi implementată o platformă cu imagini satelitare ce monitorizează tăierile legale, iar conectarea acesteia cu autoritățile de forță ar facilita accesul rapid la informații. Ea a amintit și de cele aproximativ 300 de camere video instalate pe drumurile forestiere pentru supraveghere.
Provocările climatice și riscul de deșertificare în România
Diana Buzoianu a atras atenția și asupra efectelor schimbărilor climatice, afirmând că România se confruntă cu o presiune ridicată asupra resurselor de apă, iar țara nu este pregătită să facă față acestor schimbări majore de mediu. Ea a menționat betonarea excesivă a spațiilor verzi și gestionarea ineficientă a apei ca probleme grave, adăugând că aproximativ 600.000 de hectare de pădure riscă să se usuce în următorii douăzeci de ani.
Seceta prelungită din această vară a cauzat, potrivit ministrului, secarea fântânilor în zeci de localități, iar impactul asupra Dunării a fost atât de grav încât reactorul 1 de la centrala nucleară de la Cernavodă a fost oprit din cauza nivelului scăzut al fluviului.
Ministra a anunțat că a emis recent un ordin privind captarea și utilizarea apei de ploaie, care introduce pentru prima dată reguli clare pentru salvarea apei pluviale, deși aplicarea acestuia nu este prevăzută încă pentru acest an.
Un studiu realizat în 2019 de INCDS „Marin Drăcea” și ICPA București relevă că o treime din teritoriul României și 40% din suprafața agricolă sunt expuse riscului de deșertificare, în special în sudul Câmpiei Române, Dobrogea și sudul Moldovei. Plantarea de centuri forestiere este una dintre soluțiile propuse pentru atenuarea acestor efecte.
