Mașinile moderne nu mai sunt doar mijloace de transport pentru oameni, ci și adevărate generatoare și transmitătoare de date. Aceste vehicule colectează o gamă largă de informații, de la trasee parcurse și stilul de condus, până la locația exactă și datele din telefonul conectat. Astfel, mașina devine în esență un dispozitiv digital permanent conectat, iar mulți șoferi nu sunt pe deplin conștienți de cantitatea și tipul informațiilor pe care le lasă în urmă.
Discuția a fost intensificată recent după publicarea unui articol despre BYD, un producător auto chinez, al cărui model este înregistrat ca păstrând un „jurnal” al traseelor parcurse. În realitate, acest fenomen nu este o excepție izolată. BYD oferă deja documentație detaliată privind datele generate de vehiculele sale, în conformitate cu legislația Data Act din Europa, și are politici clare de confidențialitate, confirmând astfel că aceste mașini sunt mult mai mult decât simple mijloace de transport.
Mai mult, problema nu se limitează doar la mărcile chinezești. O analiză realizată de Fundația Mozilla în 2023, care a avut în vedere 25 de producători auto, a evidențiat că industria auto este una dintre cele mai deficitare din perspectiva protecției vieții private, toate mărcile primind avertismente în acest sens.
Ce date pot colecta mașinile conectate?
Lista datelor colectate este surprinzător de amplă. Printre acestea se numără poziția geografică, viteza de circulație, frânările, accelerațiile, orele de condus, nivelul bateriei sau al combustibilului, precum și starea generală a vehiculului. Vehiculele stochează și istoricul călătoriilor și modul în care sunt folosite diferitele sisteme de bord.
În plus, dacă șoferul își conectează telefonul la mașină, atunci accesul se extinde și asupra contactelor, apelurilor, preferințelor muzicale, sistemului de navigație și altor date aferente ecosistemului digital al utilizatorului. Astfel, mașina devine practic un terminal digital pe roți, deși mulți utilizatori încă nu percep această realitate.
Cazul General Motors – un semnal de alarmă
Unul dintre cele mai clare exemple recente privind folosirea datelor colectate provine din Statele Unite. În ianuarie 2025, Comisia Federală pentru Comerț (FTC) a acuzat General Motors și serviciul OnStar că au colectat date precise privind locația și comportamentul șoferilor fără un consimțământ explicit, iar acestea au fost vândute mai departe. În ianuarie 2026, FTC a impus companiei să obțină permisiunea expresă a proprietarilor de mașini, să permită ștergerea acestor date și să limiteze colectarea lor.
Conform investigațiilor, informațiile vândute puteau influența inclusiv calculele de asigurare și evaluarea riscurilor, ceea ce amplifică gravitatea situației, pentru că nu mai este vorba doar despre date utilizate pentru confort sau servicii, ci despre informații cu impact direct asupra costurilor și accesului la anumite servicii.
Riscurile scurgerii de date – cazul Volkswagen
Pe lângă utilizarea comercială, datele generate de mașinile conectate prezintă și riscul de a fi compromise. La finalul anului 2024, o breșă de securitate a afectat sistemul software Cariad, folosit de grupul Volkswagen, expunând date sensibile pentru aproximativ 800.000 de vehicule electrice ale brandurilor Volkswagen, Audi, Seat și Skoda. Printre informațiile accesibile se regăsea urmărirea precisă a locației acestor mașini. Incidentul a atras atenția inclusiv în Parlamentul European.
Această situație subliniază importanța protecției datelor, demonstrând că problema nu este doar cine colectează datele, ci și cum sunt acestea securizate. O mașină care cunoaște detalii sensibile despre activitățile zilnice ale șoferului poate deveni o vulnerabilitate serioasă dacă informațiile cad în mâini greșite.
Context legislativ în Uniunea Europeană
Uniunea Europeană a reacționat la această situație prin emiterea în 2025 a unor reguli clare privind datele generate de autovehicule, în cadrul Data Act. Aceste reglementări prevăd că utilizatorii trebuie să aibă acces la datele generate de produsul pe care îl folosesc, inclusiv de mașină.
Cu toate acestea, mașinile conectate circulă deja pe drumurile publice, iar mulți șoferi nu sunt informați corect despre datele pe care le generează, despre cine le preia și despre metodele de gestionare sau limitare a acestora. În esență, legislația încearcă să recupereze un decalaj tehnologic, încercând să reglementeze o realitate care a depășit deja normele în vigoare.
