Piața de carte din România se confruntă cu provocări majore. Vânzările au înregistrat un declin, în timp ce costurile de producție cresc din cauza inflației și devalorizării leului. Mai mult, schimbările în comportamentul consumatorilor, influențate de rolul tot mai mare al divertismentului din mass-media și rețele sociale, au redus interesul pentru lectură. Analfabetismul funcțional accentuează această situație dificilă pentru industria editorială.
Criza a continuat să se adâncească în ultimul an, după ce, în august 2025, guvernul a majorat taxa pe valoarea adăugată (TVA) pentru cărți de la 5% la 11%. Această măsură fiscală a reprezentat o povară suplimentară pentru editori și librari, într-un context în care consumul general este în scădere. Drept urmare, cărțile au devenit, pentru mulți români, un produs de lux, iar stocurile editurilor au rămas nevândute. Lipsa unui interes politic real pentru sprijinirea culturii scrise agravează situația.
Analiza bilanțurilor financiare ale celor mai importante 101 edituri din țară, conform datelor Ministerului Finanțelor pentru anul 2025, reflectă această stare de fapt. După conversia la cursul mediu BNR de 5,04 lei/euro, cifra de afaceri a ajuns la 186,2 milioane de euro, o creștere nesemnificativă de doar 1,5% față de anul precedent, subliniind o stagnare generată mai ales de majorarea prețurilor la cărți. Deși unitățile comercializate au scăzut, prețurile mai mari au menținut o ușoară creștere a veniturilor. În același timp, 12 dintre cele mai mari 25 de edituri au raportat scăderi ale cifrei de afaceri.
Profitul net al celor 101 de edituri monitorizate a înregistrat o diminuare de 15,5%, situându-se la 21,2 milioane de euro, reflectând atât TVA mai mare, cât și creșterea costurilor de producție. Rata profitului a scăzut la 11,4% în 2025, față de 14% în 2024. Totodată, întârzierile în plata facturilor din partea librăriilor afectează fluxul financiar al editorilor. În condițiile actuale, chiar dacă multe edituri mici rezistă cu greu pe piață, cele mari au fost nevoite să limiteze tirajele și proiectele noi. Din totalul analizat, 17 edituri au raportat pierderi. Chiar și cele profitabile afișează cifre care abia acoperă costurile de funcționare, restricționând astfel investițiile în titluri noi.
În ciuda dificultăților generalizate, două companii ies în evidență prin performanțe financiare solide: Bookzone, o structură integrată ce combină editarea, distribuția și comerțul online de carte, și Grup Editorial Litera, parte a unui conglomerat cu diverse entități media și educaționale. Împreună, acestea controlează aproape un sfert din piața analizată. Grupul Litera a raportat, pentru 2025, o cifră de afaceri consolidată de 327,9 milioane de lei (aproximativ 66 milioane euro), cu o creștere de 36,4% față de anul anterior. Acești jucători importanți par să fi gestionat eficient provocările din piață.
Totodată, Grupul Editorial ART și partenerul său ART KLETT, colaborare cu grupul german Klett, continuă să fie prezenți pe piață, în ciuda tensiunilor economice. Această situație complicată indică un sector în tranziție, în care susținerea constantă și adaptarea strategiilor vor fi esențiale pentru supraviețuire și dezvoltare.
