Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a pus la dispoziție dosarul de rețea R303384, un dosar format din două volume și 62 de pagini, alcătuit între iunie 1984 și noiembrie 1989, ce vizează omul de afaceri Dan Șucu, cunoscut drept proprietarul cluburilor Rapid București și Genoa.
Documentele arhivate relevă că Dan Șucu a fost recrutat ca informator în perioada studenției, folosind pseudonimul „Mircea Crișan”. Pe parcursul cercetării dosarului au fost depistate 58 de note informative transmise fostelor organe de securitate, însă acesta nu a fost recunoscut drept colaborator în sensul juridic.
Cazul începe în vara anului 1984, când Dan Viorel Șucu avea 21 de ani și urma anul III la Facultatea de Tehnologia Construcțiilor de Mașini, fiind totodată ghid pentru Oficiul Național de Turism (ONT). Rolul său în monitorizarea turiștilor internaționali și a cercului său social a determinat autoritățile să-l recruteze ca informator, atribuindu-i pseudonimul „Mircea Crișan”.
Imediat după semnarea angajamentului cu Securitatea, Șucu a completat o „Notă de relații” în care a inclus 13 persoane cunoscute, între care colegi ghizi și trei cetățeni americani însoțiți în deplasări. Se remarcă observațiile sursei „Sorina”, care îl descria ca fiind un individ timid, cu dificultăți de exprimare și competențe lingvistice modeste, caracterizări ce îl plasau în categoria „mediocru necesar”.
În perioada iunie 1986 – decembrie 1987, dosarul conține cel puțin 58 de note informative întocmite de Șucu, care au avut drept scop supravegherea grupurilor de turiști și a mediului în care activa.
Deși subiectul colaborării lui Dan Șucu cu fosta Securitate a fost dezbătut încă din 2015, CNSAS a concluzionat că nu poate fi încadrat ca colaborator juridic al regimului comunist. Această încadrate presupune îndeplinirea a două condiții legale: notele să vizeze încălcări ale drepturilor fundamentale ale persoanelor și să conducă la consecințe politice ori administrative împotriva lor.
În cazul lui Șucu, deși actele confirmă calitatea sa de informator și furnizarea numeroaselor note, ambele criterii nu au fost îndeplinite. Totuși, decizia nu a fost unanimă; trei membri ai CNSAS – Florin Abraham, Florian Bichir și Corneliu Turianu – au exprimat opinia că activitatea informatorului „Mircea Crișan” corespunde definiției de colaborare.
Contactat pentru un punct de vedere, Dan Șucu a ales să nu comenteze subiectul, păstrând tăcerea în fața dezvăluirilor din arhivele fostei Securități.
