O cercetare realizată de experți din SUA, China, Danemarca și Norvegia analizează motivele pentru care frații mai mari tind să aibă rezultate mai bune în educație, venituri și alte aspecte ale vieții adulte. Studiul, publicat și citat de The Economist, evidențiază un complex de factori biologici și comportamentali care explică aceste diferențe între frați.
Diferențele între frați în viața adultă
Potrivit unui studiu norvegian din 2005, frații mai mici sunt mai susceptibili să renunțe mai devreme la școală și să câștige mai puțin în comparație cu frații lor mai mari. În plus, diferențele salariale cresc pe măsură ce numărul copiilor din familie crește. Totodată, surorile mai mici au riscuri mai mari de a deveni mame la o vârstă fragedă, în contrast cu surorile lor mai mari.
Importanța sănătății în copilărie
Date din Danemarca sugerează că sănătatea fragilă în primii ani de viață joacă un rol esențial. Frații mai mici prezintă o probabilitate de două până la trei ori mai mare să fie internați în spital din cauza unor afecțiuni respiratorii grave în primul an de viață, comparativ cu frații mai mari. Aceste probleme pot afecta dezvoltarea cerebrală direct, prin inflamații, sau indirect, prin mobilizarea energiei organismului pentru combaterea bolilor în detrimentul creșterii creierului.
Cercetătorii au identificat o legătură clară între problemele de sănătate în copilărie și nivelul veniturilor la maturitate, estimând că aproape jumătate din diferența salarială de 1,9% dintre primul și al doilea născut este explicată de aceste condiții medicale.
Atenția părinților, un factor decisiv
Un alt aspect important identificat este cantitatea de atenție pe care o primesc copiii din partea părinților. Studiile americane arată că primii născuți beneficiază, în medie, de 20-30 de minute suplimentare de interacțiune individuală cu părinții zilnic față de frații mai mici.
Deși părinții își doresc să trateze toți copiii în mod egal, realitatea creșterii mai multor copii presupune divizarea atenției, iar frații mai mici, odată cu venirea pe lume a altora, primesc un timp individual mai redus. Această atenție în plus oferită primilor născuți stimulează dezvoltarea cognitivă în primii ani de viață, perioadă crucială pentru formarea intelectuală.
Studiul subliniază astfel că o combinație între sănătatea mai bună la începutul vieții și o atenție parentală mai mare contribuie semnificativ la succesul mai mare al fraților mai mari. Chiar dacă părinții doresc echitate între copii, condițiile inerente creșterii unei familii numeroase pot genera dezechilibre cu efecte pe termen lung.
