Fondurile de pensii private din România ar putea fi autorizate să investească în companii din domeniul apărării și industriei de armament, conform unui proiect legislativ sprijinit de Guvernul condus de premierul interimar Ilie Bolojan. Inițiativa vizează alinierea cadrului legal la strategiile naționale și europene, subliniind necesitatea modernizării și clarificării reglementărilor. Totuși, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) își exprimă rezerve serioase și recomandă consultarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) înainte de adoptare.
Proiectul legislativ permite fondurilor de pensii să investească, în premieră, în companii care operează în industria apărării, inclusiv în cele ce dezvoltă tehnologii cu dublă utilizare (dual-use). Acest demers coincide cu demararea Programului „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), prin care România beneficiază de peste 16,6 miliarde de euro pentru perioada 2026-2030, alocate unor achiziții strategice.
În prezent, fondurile de pensii private gestionează economiile a aproximativ 9 milioane de români și dețin active echivalente cu circa 11% din PIB-ul țării, fiind obligate să respecte principiul „prudent person”, care presupune investiții sigure și diversificate, menite să asigure un venit stabil pensionarilor. Ilie Bolojan a afirmat susținerea pentru proiect, subliniind însă necesitatea respectării criteriilor prudențiale pentru protejarea intereselor contribuabililor.
Autoritatea de Supraveghere Financiară atrage atenția asupra mai multor riscuri majore asociate acestei schimbări. ASF consideră că fondurile de pensii nu ar trebui să fie expuse unor sectoare cu potențial conflictual, cum este industria armamentului, care depinde puternic de tensiuni geopolitice și decizii guvernamentale volatile. Această instabilitate poate pune în pericol stabilitatea financiară pe termen lung a fondurilor și, implicit, siguranța pensiilor.
De asemenea, ASF semnalează o problemă esențială privind oferta redusă de companii românești eligibile pentru investiții în sectorul apărării la Bursa de Valori București (BVB). Din cele 347 de companii listate, doar trei activează în acest domeniu: Aerostar S.A., IAR Brașov și Turbomecanica S.A. Volumul limitat al acțiunilor tranzacționate și capitalizarea redusă a acestor firme ar putea determina fondurile să investească în companii din străinătate, generând riscul direcționării capitalului românesc în alte state.
Pe plan etic, ASF evidențiază dificultatea pentru participanți de a controla individual politica de investiții și posibilitatea ca milioane de persoane să fie indirect implicate în finanțarea unei industrii ce poate contrazice convingerile morale personale. În plus, complexitatea separării între utilizările civile și cele militare ale tehnologiilor dual-use, cum sunt dronele sau inteligența artificială, ridică probleme suplimentare privind transparența și supravegherea investițiilor.
În aceste condiții, ASF recomandă ca proiectul să fie analizat atent de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) înainte de a fi adoptat, pentru a asigura o decizie informată care să ia în calcul toate implicațiile economice, sociale și strategice.
