Un videoclip recent, înregistrat în Predeal în luna mai 2026, a surprins mai mulți urși care se plimbă în mod frecvent pe străzile orașului, atât în timpul zilei, cât și pe timpul nopții. Înregistrarea a stârnit discuții publice intense, generând opinii divergente între cei care solicită măsuri imediate și cei care consideră că viața în stațiunile montane implică coexistenta cu fauna sălbatică.
Primarul orașului Predeal, Sorin Ioan Ciobanu, confirmă că urșii apar frecvent în zonele intravilane, dar respinge ideea că orașul ar fi devenit complet nesigur. „Situația nu este normală, dar a devenit obișnuită, nu doar aici, ci și în alte localități din Valea Prahovei, precum Poiana Brașov. Ne implicăm și încercăm să gestionăm problema”, a declarat edilul.
Cu toate acestea, primarul evidențiază faptul că autoritățile locale nu dispun de pregătirea necesară pentru intervenții directe asupra animalelor sălbatice. „Legea ne permite să împușcăm urșii care pătrund în oraș, însă nu suntem echipați să facem asta. Această responsabilitate a fost delegată primarilor în urmă cu circa doi ani și jumătate, fără să fim pregătiți corespunzător. Ne-am obișnuit să gestionăm problema, dar nu este normal să te temi să ieși noaptea pe stradă”, a explicat Sorin Ioan Ciobanu.
Legislația actuală, prin Legea 73/2026, oferă posibilitatea autorităților să acționeze în situații extreme, când urșii reprezintă un pericol real pentru oameni, în special în cazul animalelor obișnuite cu prezența umană. Totuși, primarul subliniază că nu este vorba despre un „genocid” al urșilor, ci despre gestionarea consecințelor unei politici de protecție începută în 2016, când vânătoarea urșilor a fost suspendată, ceea ce a redus frica animalelor față de oameni.
Problema depășește limitele locale și reprezintă o provocare națională. Cristian-Remus Papp, expert în biodiversitate la WWF România și cadru didactic la UBB Cluj-Napoca, consideră că managementul situației este complex. El atrage atenția că, deși cotele anuale de vânătoare pot contribui la soluționare, aplicarea lor exclusivă poate ridica probleme. În ultimii doi ani, România a permis împușcarea a 426 de urși, dintre care 80% au fost trofee, nu indivizi care reprezentau un risc pentru comunități.
Legea care fixa o cotă anuală de 859 de urși a fost contestată la Curtea Constituțională în 2026 de președintele României, Nicușor Dan, care a invocat lipsa unor studii științifice adecvate și pericolul unor sancțiuni din partea Uniunii Europene. În prezent, autoritățile locale și asociațiile de vânătoare pot utiliza prevederile OUG 81/2021 pentru a elimina indivizii periculoși.
În România există atât urși sălbatici, cât și animalele habițuate cu oamenii, acestea din urmă fiind responsabile pentru cele mai multe incidente grave, precum cele înregistrate recent în Bistrița și în cazul unui turist italian atacat după ce a hrănit un urs.
Specialiștii recomandă diverse măsuri pentru reducerea conflictelor, între care se numără îmbunătățirea gestionării deșeurilor și instalarea de containere anti-urs în zonele turistice și rezidențiale frecventate de animale.
