Europa continuă să se confrunte cu o secetă accentuată, iar meteorologii atrag atenția că ploile recente, deși mai frecvente, nu aduc soluții eficiente pentru rehidratarea solurilor uscate. Quirin Beck, specialist în meteorologie la Meteo News, a explicat pentru publicația Blick, parte a grupului Ringier, că precipitațiile violente din ultima perioadă nu sunt suficiente pentru a combate uscăciunea severă a solului.
„Precipitațiile sunt, în ansamblu, insuficiente. În plus, atunci când se manifestă sub formă de furtuni puternice, cea mai mare parte a apei se scurge la suprafața solului”, a precizat Beck, subliniind astfel ineficacitatea ploilor torențiale într-un context de sol înghețat și compactat.
Deși vara aceasta au fost înregistrate incidente sporadice de ploi și furtuni, acestea nu au avut impactul dorit asupra secetei. Solurile, întărite și uscate după un sezon torid și lipsit de precipitații constante, nu permit infiltrarea rapidă a apei. „Când cantități mari de apă cad brusc pe pământul uscat, apa nu pătrunde în stratul de sol, ci se scurge la suprafață”, a adăugat meteorologul.
Situația rămâne îngrijorătoare: „Nu există perspective de ameliorare în perioada imediat următoare”, a avertizat Beck, menționând că săptămânile ce urmează nu vor aduce ploi consistente, cu excepția unor furtuni punctuale în zonele montane ale Europei.
Ce tip de ploaie poate ajuta la combaterea secetei?
În contextul actual al schimbărilor climatice, meteorologii evidențiază diferențele esențiale între tipurile de precipitații și eficiența lor în refacerea umidității solului.
Ploaia mocănească este cea mai benefică. Este vorba despre precipitații ușoare și continue, ce permit apei să se infiltreze gradual în sol. Beck explică că dacă o astfel de ploaie persistă pe durata mai multor zile, stratul superior de pământ se umezește suficient încât apa să ajungă în straturile mai adânci.
În schimb, vara aceasta, caracterizată de temperaturi ridicate și valuri de căldură, au predominat ploile scurte, intense, care nu au permis o rehidratare adecvată.
Ploaia torențială, asociată furtunilor de vară, aduce cantități mari de apă rapid, însă pe solurile uscate, această apă nu este absorbită și doar se scurge la suprafață.
Ploaia frontală apare când mase de aer cu temperaturi diferite se întâlnesc, rezultând ploi de durată și mai puțin intense, deși pot exista averse puternice în cazul fronturilor reci.
Ploaia de pantă are loc în zonele montane, când aerul umed urcă peste munți, însă în spatele acestora precipitațiile scad semnificativ.
Ploaia de convecție este generată de încălzirea rapidă a solului, favorizând furtuni cu precipitații scurte și violente.
Din cauza schimbărilor climatice, aceste modele meteorologice, caracterizate prin ploi scurte și intense, ar putea deveni tot mai frecvente. Beck avertizează că lipsa ploilor moderate și continue amenință atât agricultura, cât și resursele de apă potabilă din întreaga Europă.
