Ambele galerii ale Tunelului Robești, parte a Secțiunii 2 Boița-Cornetu de pe Autostrada Sibiu-Pitești (A1), au fost complet străpunse, iar oficialii Ministerului Transporturilor au efectuat prima deplasare auto prin tunel.
Secretarul de stat Irinel Scrioșteanu a realizat această primă traversare cu maşina prin galeriile de la Tunelul Robești, pe care le-a descris pe Facebook drept cel de-al doilea tunel rutier pe această autostradă. El a explicat că lucrările se desfășoară pe Secțiunea 2, respectiv între localitățile Boița și Cornetu.
Galeriile au fost denumite „Sorana” și „Ilinca” – „Sorana” este firul de circulație pe sensul Pitești-Sibiu, iar „Ilinca” pe sensul Sibiu-Pitești, continuând astfel tradiția atribuiri unor nume feminine galeriilor tunelurilor de pe acest traseu.
Situat în județul Vâlcea, în zona localității Câineni, Tunelul Robești are două galerii independente, fiecare cu o lungime de aproximativ 900 de metri, totalizând astfel 1,8 kilometri de tunel forat. Fiecărei galerii îi corespund câte două benzi de circulație.
Secretarul de stat a prezentat și un videoclip în care arată interiorul tunelului, subliniind faptul că acesta este cel de-al patrulea tunel în construcție pe Autostrada Sibiu-Pitești.
Excavațiile ambelor galerii ale Tunelului Robești au fost finalizate pe data de 12 mai 2026 de constructorii turci Mapa-Cengiz, prima galerie fiind străpunsă pe 5 mai. Lucrările de săpare au început în octombrie 2025 și s-au desfășurat cu un ritm bun, folosind pentru prima oară în România explozibil pentru un tunel de autostradă, potrivit declarațiilor oficialului.
Pe Secțiunea 4 Tigveni-Curtea de Argeș a aceleiași autostrăzi, și galeriile Tunelului Momaia au primit nume de fete, respectiv „Alina” pentru sensul Pitești-Sibiu și „Daniela” pentru sensul opus, menținând astfel o tradiție în denumirea tunelurilor pe acest traseu.
Secțiunea 2 Boița-Cornetu, întinsă pe peste 31 de kilometri, este considerată cea mai complexă din punct de vedere tehnic de pe Autostrada Sibiu-Pitești. Aceasta include șapte tuneluri cu o lungime totală de aproximativ 5 kilometri, alături de 24 de poduri și viaducte ce însumează circa 11 kilometri.
Toate tunelurile de pe această secțiune sunt construite folosind Noua Metodă Austriacă de Tunneling (NATM), o tehnologie avansată adaptată la condițiile geologice specifice Munților Carpați.
Contractul pentru această secțiune, evaluat la 4,25 miliarde lei fără TVA, este finanțat prin Programul Transport 2021-2027. Lucrările au început în vara anului 2023, iar termenul de finalizare oficial este 2028, însă există riscuri privind respectarea acestuia, în funcție de evoluția lucrărilor în teren.
