Seceta tot mai accentuată în România determină agricultorii să caute soluții pentru a-și proteja producțiile, în special după scăderile dramatice de randament ale culturii de porumb. Un fermier din Ialomița a raportat o producție extrem de redusă, de doar 200 de kilograme de porumb pe hectar, ceea ce l-a determinat să experimenteze cu o alternativă promițătoare: sorgul.
Fermierul Cătălin Blagu de la Agromec Gîrbovi a declarat pentru AgroTV că sorgul reprezintă o opțiune atractivă datorită modului în care planta își gestionează resursele în condiții de secetă. Când apa lipsește, sorgul își încetinește dezvoltarea și reia ciclul de creștere atunci când sunt din nou condiții favorabile meteorologic.
Pe fermele familiei Blagu, care include și activități zootehnice în zona Urziceni, culturile sunt tot mai greu de întreținut din cauza secetei din anul 2026. Lipsa lucernei pentru furaj a determinat utilizarea sorgului drept hrană pentru animale, sacrificând astfel scopul inițial al culturii. Agricultorii au optat să transforme recolta de sorg în furaje, asigurând astfel hrana necesară animalelor lor în condiții dificile.
Directorul Centrului de Cercetare Aplicată și Inovare din cadrul FAPPR, Cristina Radu, subliniază capacitatea sorgului de a intra într-un repaus vegetativ în perioadele cu deficit termic și hidric intens. Această adaptare îi permite să reia creșterea imediat ce condițiile se îmbunătățesc, un avantaj important în contextul schimbărilor climatice care determină veri din ce în ce mai uscate.
Pe lângă utilizarea ca furaj pentru animale, sorgul are o gamă largă de întrebuințări, de la produse alimentare destinate consumului uman până la materie primă pentru biocombustibili. Compania KWS menționează că în Europa această cultură este predominant folosită pentru hrana animalelor, dar în alte regiuni din lume este exploatată pentru făină, sirop, bere, etanol și alte produse.
Cu toate acestea, reprezentanții FAPPR avertizează că tranziția de la porumb la sorg nu este un proces imediat și necesită teste și adaptare la specificul fiecărei exploatații. Directorul executiv Alina Crețu evidențiază importanța analizei pieței și a potențialului de valorificare a producției înainte de a face schimbări majore în culturile agricole.
Totodată, Cristina Cionga, director executiv adjunct FAPPR, subliniază că schimbările climatice impun adoptarea unor culturi mai rezistente, inclusiv sorgul, care până acum avea un rol marginal în agricultura românească. Astfel, fermierii trebuie să primească sprijin pentru a-și diversifica culturile și pentru a face față noilor provocări climatice.
