Furtunile cu grindină devin din ce în ce mai periculoase, amenințând viețile și bunurile populației, și cauzând daune economice semnificative. Tendința se agravează pe măsură ce încălzirea globală avansează, conform unui studiu recent citat de Phys.org.
Impactul schimbărilor climatice asupra dimensiunii grindinei
O cercetare publicată în revista Nature atrage atenția că încălzirea planetei va conduce la formarea unor bucăți de grindină mai mari și mai distructive în anumite regiuni ale globului. Studiul, realizat de oameni de știință din China și Statele Unite, evidențiază o posibilă creștere a frecvenței furtunilor cu grindină de dimensiuni mari, în timp ce grindina mică (sub 30 mm) ar putea deveni mai puțin frecventă, cu o reducere între 4,2% și 12,3%.
Metodologia simulărilor furtunilor cu grindină
Pentru a evalua riscurile la nivel global, cercetătorii au construit un model computerizat care urmărește întregul proces al grindinei, de la formare și creștere până la cădere și topire. Modelul a fost alimentat cu date atmosferice istorice, incluzând temperatură, umiditate și vânt, pentru a simula peste 14.000 de furtuni înregistrate la nivel mondial.
"Rezultatele sunt bazate pe simularea traiectoriilor grindinei, utilizând date validate prin comparații multimodel și scenarii climatice istorice și viitoare furnizate de EC-Earth3", explică autorii studiului.
Ulterior, același model a fost folosit pentru a analiza trei scenarii climatice diferite pentru perioada 2071-2100, cu emisii de gaze cu efect de seră variind de la moderate la ridicate.
Estimări privind pagubele și zonele vulnerabile
Conform concluziilor studiului, pagubele produse de grindină la nivel global ar putea crește între 36,5% și 42,1% până la sfârșitul secolului XXI, în funcție de scenariul climatic considerat. Creșterea temperaturii atmosferice joase și a umidității favorizează formarea unor pietre de grindină mai mari, cu o frecvență crescută a celor mai mari de 30 mm între 37,9% și 51,8%.
În schimb, grindina mică ar putea deveni mai rară. Regiunile cu cel mai mare risc de daune severe generate de grindină mare sunt America de Nord, Europa și Asia. În zonele tropicale și subtropicale, frecvența grindinii este estimată să scadă, pietrele mici topindu-se complet înainte de a ajunge la sol.
Adaptarea ca măsură esențială
Aceste descoperiri, reflectate și în materialele Phys.org, trasează un semnal de alarmă privind riscurile crescute ale fenomentelor meteorologice extreme asociate schimbărilor climatice. Experții insistă asupra necesității implementării unor măsuri eficiente de pregătire și adaptare pentru a limita impactul acestor furtuni.
Schimbările climatice nu afectează doar grindina. De exemplu, în România, numărul zilelor caniculare a crescut semnificativ în marile orașe față de perioada anterioară anilor ’60. Datele Administrației Naționale de Meteorologie arată că, în 2023, temperatura medie anuală a fost de 11,4 ºC, cu 1,8 ºC mai ridicată decât media referinței standard 1991-2020.
