Începând cu data de 25 mai, Ambasada Rusiei de la Chișinău și biroul consular din Tiraspol vor transmite cererile cetățeniei ruse din partea rezidenților din regiunea transnistreană pe baza unei proceduri mult simplificate, conform unui decret semnat de președintele Vladimir Putin pe 15 mai, informează Novaya Gazeta. Această decizie a suscitat reacții îngrijorate în plan geopolitic, fiind calificată de autoritățile de la Chișinău și Kiev drept o amenințare directă la adresa securității regionale.
Ce prevederi include noua procedură
Decretul Kremlinului elimină mai multe condiții stricte impuse de Legea cetățeniei ruse pentru solicitanții din Transnistria. Printre acestea se numără renunțarea la obligația dovedirii cunoașterii istoriei și legislației Federației Ruse, precum și scutirea de cerința de a locui permanent în Rusia timp de cinci ani după obținerea permisului de ședere.
Diplomații ruși au anunțat că vor extinde gradual capacitatea platformei online de programări pentru a facilita procesul, iar documentele pot fi depuse direct la Tiraspol, în „centrul de servicii consulare” creat unilateral de Moscova în 2012, în ciuda opoziției autorităților moldovene.
Schimbări simbolice și implicații politice
Noua decizie marchează prima intervenție majoră a Rusiei în dosarul transnistrean după declanșarea războiului din Ucraina. Un element semnificativ constă în schimbarea terminologiei oficiale: dacă anterior documentele rusești menționau „regiunea transnistreană a Republicii Moldova”, decretul folosește denumirea utilizată de autoritățile separatiste, omitând asocierea cu statul moldovean.
În Transnistria trăiesc aproximativ 220.000 de cetățeni ruși, dintr-o populație totală estimată între 300.000 și 450.000. Specialiștii subliniază că obținerea pașapoartelor rusești reflectă mai mult o necesitate practică decât o chestiune identitară, peste 90% dintre locuitori deținând și cetățenia Republicii Moldova, iar unii având și pașapoarte ucrainene sau europene pentru mobilitate și muncă.
Reacții din partea autorităților locale și regionale
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a calificat această măsură drept „o tentativă de intimidare” și o metodă de recrutare pentru conflictul din Ucraina, subliniind că transnistrenii aspiră să fie cetățeni ai Uniunii Europene, nu ai Rusiei.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a interpretat decizia drept o revendicare rusă asupra Transnistriei, menționând că aceasta nu vizează doar obținerea de soldați prin serviciul militar obligatoriu, ci afirmă controlul Moscovei asupra regiunii, unde prezența militară rusă este văzută ca o provocare directă la adresa Ucrainei.
Perspectiva experților
Alexandru Flenchea, fost viceprim-ministru pentru Reintegrare al Moldovei, explică că, spre deosebire de Donbas, Transnistria nu are frontieră comună cu Rusia, motiv pentru care Moscova nu a recunoscut independența regiunii. El califică decretul ca o reacție la acțiunile ferme ale Chișinăului, inclusiv retragerea cetățeniei localnicilor înrolați în armata rusă și expulzarea comandantului Grupului Operațional al Forțelor Ruse.
Politologul transnistrean Anatoli Dirun subliniază un substrat economic al deciziei, notând că situația financiară a Tiraspolului s-a deteriorat după oprirea livrărilor gratuite de gaze prin Ucraina, iar extinderea cetățeniei ruse creează premise legale pentru a atrage resurse suplimentare din Federația Rusă.
