Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), în 2025 gospodăriile din România au alocat cea mai mare parte a cheltuielilor către produse alimentare și băuturi nealcoolice. Veniturile medii lunare pe gospodărie au crescut cu 13,6% față de 2024, ajungând la 9.399 de lei, diferențele fiind semnificative între mediul urban și cel rural.
În mediul urban, veniturile medii s-au situat la 10.732 de lei lunar, cu 1,4 ori mai mari decât cele din mediul rural, unde media a fost de 7.656 de lei pe gospodărie. Pe persoană, contrastele sunt și mai evidente, cu venituri de 4.489 de lei lunar în orașe, față de 3.000 de lei în zonele rurale.
Cheltuielile medii lunare au fost de 8.037 de lei per gospodărie, reprezentând 85,5% din veniturile totale, într-o creștere de 1.024 de lei comparativ cu anul anterior. Din suma totală destinată consumului, 32,1% – adică 1.553 de lei – au fost cheltuiți pentru alimente și băuturi nealcoolice, reflectând prioritatea alimentației în bugetul familiilor românești.
Pe lângă cheltuielile cu hrana, utilitățile precum locuința, apa, energia electrică, gazele și combustibilii au reprezentat 15,7% din cheltuieli, cu o medie lunară de 761 de lei. Alte categorii importante au fost îmbrăcămintea și încălțămintea (7,8%) și transportul (7,0%).
Contrar tendinței generale de creștere a cheltuielilor, sectorul educației a înregistrat cele mai mici valori, cu doar 27 de lei lunar cheltuiți pe gospodărie, ceea ce echivalează cu 0,6% din totalul cheltuielilor. Această alocare sugerează un nivel scăzut al investițiilor în educație din bugetul casnic al românilor.
Diferențele între urban și rural se reflectă și în structura veniturilor: salariile brute constituie peste 74% din veniturile urbanilor, în timp ce în mediul rural acest procent scade la aproximativ 60%, iar prestațiile sociale au o pondere mai mare (21,6%). Veniturile în natură sunt totodată mai prezente în mediul rural, reprezentând aproape 10% din total.
Astfel, datele INS demonstrează o creștere generală a veniturilor și a cheltuielilor în 2025, cu un consum fondat predominant pe nevoi alimentare și de bază, în condițiile unei inflații care a determinat românii să reducă consumul altor bunuri și servicii.
