Românii care încep acum o carieră profesională se vor confrunta în viitor cu o pensionare mai târzie și cu un venit lunar mai mic față de salariul de activitate. Un studiu recent publicat de OCDE, intitulat „Pensions at a Glance 2025”, evidențiază faptul că în țările dezvoltate, vârsta medie de pensionare va crește cu aproape doi ani, iar pensiile vor reprezenta, în medie, doar 63% din salariul net pe care îl primea o persoană activă.
Calcule orientative pentru pensii
Conform raportului, o persoană care începând de azi lucrează pe un salariu mediu și realizează o carieră completă va primi o pensie netă echivalentă cu 63% din acel salariu. De exemplu, un salariu net lunar de 5.000 de lei ar genera o pensie aproximativă de 3.150 de lei. În cazul unui salariu de 4.000 de lei, pensia estimată ar fi de 2.520 de lei, iar pentru 6.000 de lei — aproximativ 3.780 de lei. Aceste calculi sunt orientative și reflectă media indicată de OCDE, fără a însemna o reducere aplicabilă pensiilor deja acordate.
Creșterea vârstei de pensionare
Raportul subliniază că vârsta legală de pensionare urmează să crească în peste jumătate din țările membre OCDE. Astfel, pentru bărbații care își încep acum activitatea, media vârstei de pensionare va crește de la 64,7 ani la 66,4 ani, iar pentru femei de la 63,9 ani la 65,9 ani. Unele țări, precum Danemarca, Estonia, Italia, Țările de Jos și Suedia, vor vedea o majorare chiar și peste pragul de 70 de ani.
De asemenea, țări ca Cehia și Slovenia au implementat deja creșteri ale vârstei de pensionare de la 65 la 67 de ani, iar Slovenia a modificat și modul de calcul al pensiilor, extinzând perioada utilizată pentru calcul de la cei mai buni 24 de ani la cei mai buni 35 de ani de activitate.
Provocările României în fața viitorului pensiilor
Deși România nu este încă membru cu drepturi depline în OCDE, tendințele și presiunile economice sunt evidente și la noi. Îmbătrânirea populației și creșterea cheltuielilor cu pensiile amplifică dificultățile financiare ale statului, iar deficitul bugetar a urcat la 9,3% din PIB în 2024, față de 6,7% în 2023. Datoria publică a crescut la 54,8% din PIB și se preconizează o majorare până la 64,9% în 2027, dacă nu se adoptă măsuri eficiente.
România se confruntă cu o situație similară altor state dezvoltate, dar cu avantajul unor resurse financiare mai limitate, ceea ce pune o presiune suplimentară asupra sistemului public de pensii. Fără creșterea numărului de angajați și o reevaluare a formulelor de calcul sau surselor de finanțare, susținerea pensiilor viitoare va deveni tot mai dificilă.
Date actuale despre sistemul de pensii din România
Conform datelor Casei Naționale de Pensii Publice din aprilie 2026, România are 4.682.638 de pensionari, pensia medie fiind de 2.783 de lei. Pentru cei pensionați la limita de vârstă, media pensiei este de 3.114 lei, numărul acestora fiind de 3.781.627. În plus, 391.661 persoane beneficiază de pensie de invaliditate (media 1.084 lei), iar 446.972 de pensie de urmaș (media 1.510 lei). Aceste cifre reflectă importanța crucială a dezbaterii privind sustenabilitatea sistemului de pensii și a nivelului beneficiilor viitoare.
Măsurile adoptate de alte țări pentru susținerea sistemelor de pensii
Pentru a menține echilibrul bugetar și sustenabilitatea sistemelor de pensii, țările din OCDE aplică diverse strategii. Unele amână data pensionării, altele majorează contribuțiile obligatorii. Există și state care ajustează nivelul beneficiilor viitoare sau revizuiesc formulele de calcul. De exemplu, Irlanda și Coreea au crescut contribuțiile obligatorii, în timp ce Japonia a introdus alte măsuri cu caracter specific.
