România își recâștigă importanța pe harta resurselor strategice ale Europei prin reluarea exploatării unor mine vitale pentru industriile energetică, auto, aeronautică și tehnologică. Această mișcare survine într-un context european în care se urmărește reducerea dependenței de importurile din Asia.
Subsolul țării ascunde resurse decisiv importante, precum grafitul, cuprul, magneziul și pământurile rare. Comisia Europeană a inclus în Regulamentul privind materiile prime critice (Critical Raw Materials Act), adoptat în mai 2024, trei proiecte miniere din România: mina de grafit de la Baia de Fier (Gorj), exploatarea magneziului de la Budureasa (Bihor) și extracția cuprului la Rovina (Hunedoara). Investițiile totale planificate pentru aceste inițiative se ridică la peste 615 milioane de euro.
Scopul acestei legislații este de a garanta o aprovizionare sigură și durabilă cu minerale esențiale, reducând dependența Uniunii Europene de surse externe, în special de China, care domină piața globală a unor materiale cheie.
În județul Gorj, mina de grafit de la Baia de Fier, închisă de aproximativ două decenii, este pregătită pentru redeschidere, susținută financiar cu aproape 200 de milioane de euro din fonduri europene. Grafitul este indispensabil pentru fabricarea bateriilor pentru vehicule electrice și pentru sistemele de stocare a energiei, iar cererea globală este în continuă creștere. Agenția Internațională pentru Energie anticipează o creștere de peste patru ori a necesarului de grafit până în 2040, ceea ce face proiectul românesc unul esențial pentru securitatea energetică a UE.
La Budureasa, în Bihor, exploatarea magneziului reprezintă o oportunitate strategică pentru Europa, având în vedere că China controlează procesarea a 97% din producția mondială de acest metal, vital pentru industriile auto, aeronautice și electronice. Proiectul românesc ar putea contribui semnificativ la atenuarea acestei dependențe.
Resursele României – o contribuție esențială pentru Europa
România deține rezerve semnificative în 16 din cele 34 de materii prime critice identificate de Uniunea Europeană, inclusiv tungsten, titan și pământuri rare. Zăcămintele importante de cupru de la Roșia Poieni, din Munții Apuseni, și cele de pământuri rare de la Jolotca, Harghita, evidențiază potențialul țării de a deveni un pilon al industriei extractive și al procesării materiilor prime pentru tranziția verde și digitală a Europei.
Cu toate acestea, proiectele miniere ridică preocupări ecologice importante. Organizațiile de mediu semnalează impactul negativ asupra ecosistemelor și comunităților locale, exemplul cel mai controversat fiind exploatarea de la Rovina, care, deși promite beneficii economice considerabile, implică riscuri semnificative pentru mediu.
Experții evidențiază că o provocare majoră rămâne dezvoltarea capacităților de procesare a materiilor prime pe teritoriu național, pentru a valorifica integral resursele și a crește beneficiile economice locale.
