Potrivit unui raport realizat de 2Celsius, România se situează pe locul al doilea în Uniunea Europeană în ceea ce privește vechimea medie a parcului auto, care atinge aproape 17 ani. Această situație este generată nu doar de preferința pentru mașinile second-hand, ci și pentru faptul că multe vehicule vechi continuă să circule pe drumurile noastre pentru o perioadă îndelungată.
Consecințele acestei realități se reflectă în calitatea aerului, nivelul zgomotului urban, precum și în creșterea riscului de accidente rutiere. Costurile sociale ascunse, rezultate din impactul negativ al unui parc auto îmbătrânit, sunt deseori ignorate de consumatori atunci când aleg o mașină la preț redus.
Contextul actual și impactul asupra siguranței rutiere
Motivul principal pentru care românii optează pentru mașini uzate este legat de posibilitățile financiare și de necesitatea reală, mai ales în zonele rurale, periurbane sau orașele mici, unde transportul public este insuficient. Pentru multe familii, o mașină reprezintă un mijloc indispensabil pentru deplasări, fie că este vorba despre navetă, cumpărături sau situații medicale urgente.
Cu toate acestea, raportul 2Celsius scoate în evidență o diferență majoră față de media europeană: vârsta medie a autovehiculelor din România este de aproximativ 17 ani, spre deosebire de media UE de 12 ani. Importurile de mașini second-hand depășesc cu mult achizițiile de vehicule noi, în proporție de trei la unu.
Parcul auto național a crescut în ultimii patru ani cu aproximativ 16%, ajungând de la 7,27 milioane de vehicule în 2020 la 8,44 milioane în 2024. Însă această creștere nu este susținută în principal de mașini noi, ci mai ales de vehicule vechi în circulație, fapt evidențiat de creșterea semnificativă a numărului de autovehicule între 10 și 20 de ani vechime, dar și aproape dublarea celor de peste 20 de ani.
Riscurile pentru siguranța rutieră aduse de mașinile vechi
Deși o mașină bine întreținută poate fi mai sigură decât una nouă neglijată, la nivelul întregului parc auto, vârsta vehiculului contează semnificativ. Modelele mai vechi sunt echipate cu sisteme de frânare și asistență în trafic mai puțin performante sau chiar absente, lipsindu-le tehnologii moderne precum frânarea automată de urgență, asistența pentru menținerea benzii sau monitorizarea unghiului mort, toate esențiale pentru reducerea accidentelor în traficul urban aglomerat.
Verificările tehnice periodice (ITP) urmăresc starea frânelor, direcția, suspensia, luminile, anvelopele și emisiile, iar pentru autovehiculele vechi acestea trebuie făcute mai des. Totuși, faptul că o mașină trece un ITP nu garantează nivelul de siguranță oferit de un model modern. Uzura și întreținerea amânată reprezintă riscuri constante care afectează siguranța tuturor participanților la trafic.
Impactul asupra mediului și asupra calității vieții în orașe
Pe lângă problemele de siguranță, mașinile vechi contribuie semnificativ la poluarea aerului. Motoarele termice emit atât gaze cu efect de seră, cât și poluanți direcți periculoși, precum oxizi de azot, hidrocarburi și particule fine. De asemenea, particulele provenite din uzura frânelor și a anvelopelor intensifică problema calității aerului, în special în zonele urbane dens populate.
Această situație agravează confortul locuitorilor și crește riscul apariției problemelor de sănătate legate de poluare, făcând orașele mai greu de suportat pentru cetățeni.
Astfel, parcul auto românesc cu o vârstă medie ridicată are implicații complexe, atât asupra siguranței rutiere, cât și asupra mediului înconjurător și calității vieții urbane, evidențiind nevoia unor măsuri eficiente și adaptate contextului local.
