În primele șase luni ale anului 2026, România a înregistrat o diminuare de 4,1% a resurselor totale de energie primară față de aceeași perioadă din 2025, influențată de scăderi atât în producția internă, cu 2,6%, cât și în importuri, cu 5,5%, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).
Sectorul producției interne de cărbune și țiței continuă să fie într-un declin accentuat. Producția de cărbune s-a redus drastic cu 17,9%, cea de țiței a scăzut cu 7,2%, iar gazele naturale au raportat un recul de 0,6% în aceeași perioadă.
În schimb, producția combinată provenită din surse hidro, eoliene, nucleare și din importuri de energie electrică a crescut cu 2,5%. Importurile de gaze naturale au avansat cu 30,9%, iar cele de produse petroliere au urcat cu 27,2%, ultimele reprezentând aproape jumătate (43,5%) din totalul resurselor de țiței ale țării.
Energia regenerabilă a înregistrat progrese notabile, cu un exemplu remarcabil în data de 15 august, când parcurile fotovoltaice din România au acoperit peste 82% din necesarul instantaneu național, grație condițiilor meteo favorabile și unui consum redus specific zilelor de weekend.
Consumul final de energie electrică a scăzut cu 3,3%, determinat de o reducere în consumul economic (-0,6%), întreruperea iluminatului public (-4,6%) și o scădere puternică în consumul casnic, de 11,8%. Pe de altă parte, exporturile de energie electrică au crescut cu 11,4%, în timp ce importurile au scăzut cu 9,8%.
Pe sectorul producției verzi, hidrocentralele au produs cu 17,9% mai mult, centralele eoliene au înregistrat o creștere de 9%, iar fotovoltaicele, inclusiv prosumatorii, au avut un avans spectaculos de 42,1%.
În prezent, Sistemul Energetic Național este supus unei presiuni considerabile, cauzată de oprirea simultană a celor două reactoare nucleare de la Cernavodă. În absența acestor capacități, România este nevoită să importe energie prin interconexiuni cu Bulgaria, Serbia, Ungaria, Moldova și Ucraina. În acest context, hidrocentralele au devenit principala sursă de energie, generând 1.531 MW, echivalentul a 33% din mixul energetic total.
În continuare, hidrocarburile (gaz și combustibil lichid) furnizează 1.325 MW (28,6%), iar termocentralele pe cărbune oferă 794 MW (17,1%). Parcul eolian contribuie cu 449 MW (9,7%), iar sistemele de stocare și bateriile acoperă un procent surprinzător de 9,3% (431 MW). Panourile fotovoltaice au o producție redusă în această perioadă, de 48 MW (1%), iar biomasa contribuie cu 56 MW (1,2%).
Sistemul de energie rămâne vulnerabil în intervalele de consum de vârf, menținând o dependență semnificativă de importurile transfrontaliere până la reluarea activității reactoarelor nucleare de la Cernavodă.
