România se situează în fruntea Uniunii Europene atunci când vine vorba de sărăcia extremă în rândul tinerilor. Conform datelor Eurostat pentru anul 2025, peste 15% dintre tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani din țara noastră trăiesc în condiții de lipsuri materiale severe, un procentaj care depășește de aproape trei ori media europeană.
La nivelul Uniunii Europene, doar 5,8% dintre tinerii din această categorie de vârstă se confruntă cu privarea severă, o cifră constantă față de anul precedent și ușor sub procentul general al populației (6,3%). În acest context, România conduce topul, urmata de Grecia cu 14,7% și Bulgaria cu 14,0%. Pe de altă parte, zece țări membre—printre care Croația, Slovenia, Polonia și Austria—raportează o rată sub 3%.
Analiza riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) confirmă o vulnerabilitate crescută a tinerilor, cu o rată de 24,2%, comparativ cu 20,9% în populația generală. Tinerii români sunt, de asemenea, afectați de condiții de viață precare, 8,2% locuind în gospodării cu o intensitate foarte scăzută a activității economice.
O realitate îngrijorătoare în România este și rata abandonului școlar timpuriu, care atinge 15,5% în 2025, cea mai ridicată dintre toate statele UE. Astfel, mai mult de unul din șase tineri români cu vârste între 18 și 24 de ani părăsește sistemul educațional fără a finaliza studiile. În contrast, țări precum Croația și Grecia înregistrează cifre mult mai scăzute, sub 4%.
La nivel național, aproximativ 17,2% din populație se află în pragul sărăciei severe, poziționând România din nou pe primul loc în Uniune, urmată de Bulgaria și Grecia. Această situație accentuează provocările sociale și economice cu care se confruntă tinerii români, mulți dintre ei alegând să caute oportunități în străinătate.
