Pe 30 martie 2026, Melisa, în vârstă de patru ani, și Rebeca, cinci ani, au dispărut din cartierul de la marginea orașului Târnăveni. Gălețile lor de plastic, inițial destinate culesului melcilor, au fost găsite seara, la aproximativ un kilometru distanță, însă fetițele erau de negăsit.
În căutările care au urmat au fost mobilizate peste 300 de persoane: polițiști, pompieri, jandarmi, salvamontiști și voluntari, echipe canine, dispozitive ATV și șenilate, drone și chiar un elicopter Black Hawk. Cu toate acestea, zona de pădure aflată la doar patru kilometri de locul dispariției nu a fost intens explorată de către autorități, care nu au cerut sprijinul ocolului silvic local, considerând că pot gestiona situația singuri.
Aurel Frandeș, pădurarul responsabil de pădurea din acea zonă, locuia în Răstolița, la 120 de kilometri distanță. El a aflat de dispariția celor două fetițe din alerta RO-ALERT, dar nu cunoștea exact locul unde acestea erau rătăcite, pentru că mesajul era vag, menționând doar un detaliu despre o rochiță roșie purtată de una dintre fete.
Luni dimineața, după ce s-a întors la serviciu, Aurel a plecat spre pădure, nu pentru a căuta fetele dispărute, ci cu scopul de a verifica posibile furturi de lemne în zona Bobohalma. Drumul forestier era impracticabil din cauza ploilor recente, așa că și-a lăsat mașina în sat și a continuat pe jos.
Nu mult după ce a intrat în pădure, pădurarul a descoperit cele două fetițe, una stând jos, cealaltă în picioare, pline de noroi și umezite. Observând rochița roșie, și-a dat imediat seama că sunt persoanele căutate. După un scurt dialog în care fetițele i-au confirmat identitatea, a făcut o fotografie pe care a trimis-o poliției pentru confirmare.
Când a primit răspunsul pozitiv, Aurel nu a ezitat: le-a luat pe fetițe în brațe, le-a îmbrăcat în hainele proprii și le-a dus pe un traseu dificil, mai bine de trei kilometri prin pădure, până la mașină. Pe drum, le-a liniștit spunându-le că le duce acasă, unde mama le aștepta.
Ajuns cu ele în siguranță în Bobohalma, a predat fetițele polițiștilor, care le-au oferit îngrijire și consolare. Imaginile oficiale prezentate ulterior de Inspectoratul General al Poliției Române îl arată pe pădurar în mijlocul polițiștilor, fără a-l pune în prim-plan, într-un moment încărcat de modestie și discreție, în contrast cu amploarea gestului său eroic.
După această experiență, viața lui Aurel Frandeș s-a schimbat profund. Cea mai mare satisfacție pentru pădurarul erou rămâne însă reîntâlnirea cu Melisa și Rebeca, semn clar că binele și responsabilitatea aduc cu ele cele mai valoroase răsplăți.
