Ultimii trei ani au adus condiții extrem de dificile în Zona Gaza, unde locuitorii se confruntă cu perspective sumbre: moarte, exil sau prăbușire socială și economică. În contextul acestei situații, politologul Dahlia Scheindlin a avertizat în ediția din 20 august a ziarului Haaretz că, dacă această realitate este exploatată în scopuri politice de către premierul Benjamin Netanyahu, în cele din urmă Israelul va fi nevoit să-și regăsească identitatea și să-și „reconstruiască sufletul”.
După încheierea conflictului din Gaza, violențele comise de coloniști împotriva palestinienilor din Cisiordania, adesea tolerate sau chiar sprijinite de armata israeliană, au atins niveluri alarmante. Aceste acțiuni extremiste, parte dintr-un plan geopolitic de anexare, au fost recent condamnate de Netanyahu drept „acte criminale”, însă el a evitat să le atribuie politicii guvernului său de dreapta, catalogând agresorii drept o „mână de agitatori” ce zgârie imaginea Israelului pe scena internațională.
În spatele acestor declarații se află însă proiectul de colonizare „E1”, conceput să separe zona nordică a Cisiordaniei de cea sudică, prin construirea a mii de locuințe pe o suprafață de doar 12 kilometri pătrați, între estul Ierusalimului și colonia Ma'ale Adumim. Scopul declarat este fragmentarea teritoriului palestinian și obstrucționarea proiectului de formare a unui stat palestinian independent. Acest plan, deși vechi, pare că acum a fost reluat cu forță, pe fondul atenției globale concentrate pe alte zone de conflict.
O parte importantă a strategiei lui Netanyahu este legată de alegerile anticipate programate pentru 27 octombrie. Premierul israelian încearcă să își prelungească mandatul pentru a-și proteja poziția în fața unor multiple dosare de corupție, dar și în urma criticilor privind modul gestionării atacului Hamas din 7 octombrie 2023, când autoritățile au întârziat intervenția în ciuda atacului sângeros asupra cetățenilor israelieni. De asemenea, își caută apărare în fața acuzațiilor legate de crimele comise în timpul și după conflictul din Gaza.
Popularitatea lui Netanyahu se întemeiază și pe imaginea sa de protector al națiunii, prezentând Israelul ca o cetate aflată în continuu asediu, singurul lider capabil să o apere de pericole reale sau imaginare. Un exemplu elocvent este modul în care l-a manipulat pe fostul președinte american Donald Trump, încercând să exploateze zvonuri despre conspirații iraniene vizând familia prezidențială americană, în scop electoral.
Recent, Netanyahu a încercat să folosească în favoarea sa o alarmă privind o tentativă de asasinat asupra fiului său, Yair Netanyahu, eveniment presupus că s-ar fi petrecut în decembrie anul trecut. Această victimizare a atras însă atenția asupra faptului că în timpul războiului din Gaza, ambii fii ai premierului, Yair și Avner, au fost ținuți departe de conflict, în siguranță în străinătate. Yair Netanyahu, care s-a implicat activ în spațiul online în susținerea politicii tatălui său, se afla în Miami, de unde coordona virtual acțiunile militare israeliene.
În concluzie, în pofida ororilor și tensiunilor crescânde din regiune, și chiar a criticilor interne și internaționale, Benjamin Netanyahu pare decis să rămână la putere cu orice preț, folosind atât crizele de securitate, cât și strategii politice controversate pentru a-și securiza poziția.
