Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) s-a terminat oficial la 31 august 2026, însă România trebuie să realizeze în continuare reformele necesare, fără să primească bani pentru ele, arată economiștii consultați de Libertatea.
Țara noastră trebuie să reducă în continuare deficitul bugetar de la 6,2% la 3% din PIB, trebuie să facă în continuare legea salarizării și reforma administrației și trebuie să continue programele de infrastructură mare, precum autostrăzi, spitale sau investițiile în energie.
Avertismente dure
Mai mult, România ar putea avea fi depunctată de agențiile de rating dacă nu face curățenie în sectorul de stat și ar putea ajunge să aibă fondurile europene clasice suspendate dacă intră într-o derivă împotriva statului de drept, așa cum a făcut Ungaria în vremea lui Viktor Orban, avertizează aceștia.
„Faptul că s-a terminat PNRR nu înseamnă că s-a terminat cu reformele. Trebuie să le facem în continuare, dar fără bani. Suntem în continuare în procedură de deficit excesiv, plus că există mecanisme prin care fondurile europene să ne fie suspendate. Avem angajamente pe statul de drept. Nu cred că se va ajunge acolo, dar dacă mai continuăm cu străinii care sunt răi, cu UE care e rea, o să pățim ce a pățit Ungaria”, a declarat consultantul fiscal Emilian Duca, pentru Libertatea.
Salarizarea și administrație, reforme-cheie
„Reformele-cheie sunt cele ale salarizării și administrației. În funcție de astea vor depinde și ratingul, și banii. Fiind în deficit excesiv se vor tăia fondurile dacă deraiem. Avem și un proces de aderare la OCDE, ceea ce înseamnă că trebuie să facem reforme la companiile de stat, adică la cutiuțele de pantofi. Plus presiune să intrăm în zona euro în următorii ani”, a punctat Duca.
Profesorul de economie Cristian Păun spune că țara noastră trebuie să continue „spiritul PNRR-ului”.
„Filozofia PNRR a fost foarte bună pentru o țară ca România. Practic, e similar acordurilor de tip stand by cu Fondul Monetar Internațional, prin care dacă facem reformă luam bani. Mai ales că jumătate erau granturi. Din păcate, am dovedit că suntem nepricepuți la a atrage bani europeni. Experiența ne arată o absorbție foarte lentă. Faptul că a venit cu reforme a micșorat și mai mult șansele. Nu prea ne place integrarea europeană. De fapt, duhul în a cheltui bani publici e nesănătos. Preferăm bani de la buget în locul unora cu reguli clare. Nu obținem dezvoltare, ci opusul. Nu e un eșec total, dar se putea mai bine. Am fost sceptic de la început”, susține acesta.
Italia este campioana atragerii de fonduri din PNRR, iar din regiune este Polonia.
Cine se bucură că s-a terminat PNRR
Păun spune că multă lume se bucură că s-a terminat PNRR, sperând că astfel se va reveni la cheltuirea netransparentă a banilor.
„Senzația mea e că multă lume răsuflă ușurată. Sunt trei categorii de bucuroși: cei care scapă de reforme, cei care nu sunt cu UE și ne vor afară, acești anticivilizație, plus o serie de politicieni care speră să se revină la cheltuirea netransparentă a banilor”, afirmă profesorul de economie.
Doar că toți aceștia vor avea o surpriză: nu sunt bani.
„Deficitul, colectarea, legea salarizării, reforma administrației, energia trebuie să le facem de capul nostru. Polonezii au făcut de două ori reformă administrativă. La noi politica e o sursă de căpătuire, de jecmăneală. Ar trebui să închidem proiectele începute prin PNRR, de exemplu să terminăm spitalele și autostrăzile. Apoi, ar trebui să aplicăm pentru alte programe, cum ar fi instalare de panouri solare sau baterii. Să ne concentrăm pe SAFE și pe fonduri europene clasice. Ar trebui să devenim campioni ai fondurilor europene ca Polonia. Să continuăm spiritul PNRR-ului”, afirmă Păun.
Ce trebuie să facem în continuare
El dă și exemple concrete ce ar trebui făcut.
„Trebuie să ne concentrăm pe infrastructura mare și să reducem costurile cu energia, unde avem cele mai mari prețuri din Europa. Plus că avem unele dintre cele mai mari taxe din regiune. Barierele astea trebuie simplificate. Trebuie reduse cheltuielile statului și reorientate resursele pentru investiții cu efect de multiplicare în economie: autostrăzi, irigații, energie”Cristian Păun, profesor de economie
Și Păun spune că trebuie redus numărul de unități administrative.
„Vrem, nu vrem, trebuie să corectăm problemele: România are prea multe UAT-uri, prea multe județe, prea mulți politruci la stat. Astea ne țin pe loc”, acuză acesta.
Deficitul și statul de drept
De asemenea, avertizează că urmează să vină reprezentanții agenției de rating Standard & Poor’s, care să verifice performanțele financiare ale țării noastre.
În această vară au venit agențiile Moody’s și Fitch, iar acestea au reconfirmat ratingul țării noastre ca stat recomandat investițiilor.
Însă între timp partidele nu s-au pus de acord asupra legii salarizării, un eșec ce costă România 770 milioane de euro în PNRR.
De asemenea, Parlamentul a votat o formă a legii Agenției Naționale de Integritate (ANI) care include amendamentul prin care Dominic Fritz, președintele USR, își pierde mandatul de primar al Timișoarei, având o decizie definitivă de conflict de interese în justiție.
Grupurile Renew și PPE din Parlamentul european au cerut însă Comisiei Europene să blocheze banii deoarece legea încalcă statul de drept. USR și Fritz au acuzat anterior că legea este retroactivă, dat fiind că respectiva condamnare este de dinainte de adoptarea legii. Legea ANI avea legate alte 770 de milioane de euro prin PNRR.
„Nu ne dăm seama ce înseamnă o depunctare la junk”
„Agenția Standard & Poor’s ce o să zică acuma? «Ia uite ce bine au făcut ăștia bușind legea salarizării și legea ANI?» Noi nu ne dăm seama ce înseamnă o depunctare la junk. Ratingul afectează toate relațiile României, atât la stat, cât și la privat! Companiile vor avea dobânzi mai mari, ceea ce înseamnă investiții mai puține, ceea ce înseamnă mai puține locuri de muncă”, acuză acesta.
„E păcat că terminăm rușinos o treabă, dar nu am fi putut fi altfel, având în vedere ce politicieni avem”, a conchis Păun.
