Rubrica „5 Știri Economice”, realizată în colaborare de Libertatea și Euronews România, continuă cu o analiză clară și concentrată asupra celor mai importante evenimente economice actuale. Jurnalistul Daniel Coman trece în revistă situația accesării fondurilor europene și modificările preconizate pe viitor.
La 31 august a expirat termenul limită pentru implementarea reformelor și investițiilor asumate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Deși acesta este un prag important, depunerea cererilor de plată poate continua până la finalul lunii septembrie, iar Comisia Europeană va verifica ulterior conformitatea realizărilor. Cu toate acestea, decalajul între angajamente și execuție este semnificativ.
Inițial, România a beneficiat de o ofertă de 29 de miliarde de euro, însă după negocieri și ajustări, suma a fost redusă la 20 de miliarde. Este important de menționat că această scădere nu reprezintă o pierdere directă de fonduri, întrucât o parte substanțială erau împrumuturi pe care țara noastră a ales să nu le acceseze. În ceea ce privește granturile nerambursabile, acestea rămân în jur de 13,6 miliarde de euro.
Totuși, unele sume nerambursabile au fost pierdute, printre care 458 de milioane de euro la a treia cerere de plată și alte 770 de milioane ca efect al neadoptării legii salarizării.
Până în prezent, România a încasat aproape 13 miliarde de euro din alocările europene, iar cereri în valoare de aproximativ 2,84 miliarde de euro sunt în așteptarea aprobării de la Bruxelles. Aceste fonduri finanțează proiecte vizibile în domeniul infrastructurii rutiere, educației, sănătății și digitalizării instituțiilor.
Cu toate acestea, ritmul de absorbție al banilor europeni rămâne sub media Uniunii Europene, România situându-se pe locul 20 din 27 de state membre, cu circa 60% din fonduri accesate, în timp ce Austria și Italia au depășit 85-90%.
Diferența în absorbția fondurilor este legată strict de îndeplinirea reformelor și jaloanelor impuse prin PNRR. Țări ca Austria și Italia au investit consistent în infrastructură și modernizări structurale, ceea ce le-a permis să accelereze plățile. România a progresat în domenii similare, dar s-a confruntat cu întârzieri la partea de reforme.
Pe plan intern, primele șapte luni ale anului 2027 au adus vești bune pentru finanțele publice, deficitul bugetar scăzând semnificativ, de la aproape 4% la 2,34% din PIB. Aceasta a fost posibilă grație creșterii veniturilor statului cu 11% și a limitării creșterii cheltuielilor la numai 3%. Creșterea încasărilor TVA (+26,5%), a accizelor, taxelor pe venit și a fondurilor europene au contribuit semnificativ la această performanță.
În același timp, statul a redus cheltuielile cu salariile publice cu peste 4 miliarde de lei, însă costurile cu dobânzile la împrumuturi au rămas ridicate, atingând 40 de miliarde de lei, aproape echivalentul deficitului bugetar.
De la 1 septembrie, s-a aplicat o nouă reducere a accizei la motorină cu aproximativ 70 de bani pe litru, în încercarea de a tempera creșterea prețurilor. Cu toate acestea, evoluțiile internaționale continuă să împingă costurile în sus, iar în ultimele două săptămâni cotațiile au urcat cu peste 45%, creând un context dificil pentru consumatori.
