În decembrie 1989, revoluționarii români au scandat cu putere „Libertate te iubim, ori învingem ori murim!”, un strigăt de luptă pentru libertate autentică, departe de interesele celor care au profitat ulterior prin mijloace contestabile, precum Marcel Ciolacu. După Revoluție, PNL s-a refondat, reprezentând speranța multora că va apăra drepturile și libertățile fundamentale ale omului. Termenul „liberal” provine din latină și înseamnă „liber”, reflectând valorile doctrinei liberalismului care pune accent pe libertatea individului și limitarea puterii statului.
În contrast, marxismul, născut în secolul XIX, a reprezentat fundamentul regimurilor comuniste care au suprimat aceste libertăți. După Al Doilea Război Mondial, Partidul Național Liberal a fost interzis în România sub regimul comunist impus de URSS. Neo-marxismul, un curent contemporan ce derivă și adaptează ideile lui Marx la realitățile actuale, este adesea asociat cu progresismul în dezbaterile politice moderne.
În ultimii ani, PNL a jucat un rol esențial în guvernarea țării, dar alianța cu PSD și alții a adus rezultate îngrijorătoare. România se confruntă cu o stare economică și socială dificilă: ură socială crescândă, extremism, deficite gemene uriașe, datoria publică majorată la peste 220 miliarde de euro, inflație record în UE, dar și vulnerabilități majore în domeniul apărării, în contextul războiului din Ucraina.
Mulți alegători PNL, printre care și autorul acestui comentariu, consideră că partidul ar fi trebuit să prioritizeze repararea acestor probleme grave în loc să urmărească succese electorale pe termen scurt. Sub conducerea lui Ilie Bolojan, însă, situația s-a inversat, iar strategia politică s-a schimbat semnificativ.
Un exemplu recent este declarația publică a lui Ciprian Ciucu, primarul general al Bucureștiului, care în 3 mai 2026 susținea că moțiunea de cenzură inițiată de AUR și PSD împotriva guvernului condus de Bolojan nu va trece. Două zile mai târziu, însă, moțiunea a fost adoptată cu un sprijin covârșitor de 281 de parlamentari. În urma acestei situații, Bolojan a convocat o ședință rapidă în cadrul PNL pentru a impune o nouă direcție politică.
De la congresul partidului din 21 iunie 2026 și până în prezent, această direcție s-a cristalizat: evitarea responsabilității față de guvernarea anterioară, trecerea partidului în opoziție față de PSD și președintele Capitalei Nicușor Dan, dar și o apropiere semnificativă de stânga, îmbrățișând idei neo-marxiste și cooperarea cu USR.
Un moment definitoriu pentru această schimbare a fost declarația vicepreședintei Oana Gheorghiu, care, înainte de a fi membră simplă a partidului, a afirmat că face parte din „sistemul ong-ist, sorosit, globalist și, mai ales, neo-marxist care, iată, a venit să pună stăpânire pe PNL”. Această afirmație ilustrează tensiunile interne și direcția controversată către care se îndreaptă partidul.
