În prezent, între 40 și 50 de marinari români se găsesc pe diverse nave aflate în tranzit sau ancorate în apele extrem de tensionate și periculoase din zona Strâmtorii Ormuz. Dintre aceștia, patru se confruntă cu o situație dificilă, fiind reținuți de aproximativ trei luni de autoritățile iraniene pe nava MSC Francesca.
Conflictul din regiunea Iranului a început la finalul lunii februarie, ca urmare a atacurilor lansate de SUA și Israel asupra Republicii Islamice. În acel moment, în zonă activau aproximativ 100 de navigatori români, însă numărul acestora s-a diminuat, deși pericolele pentru cei rămași sunt în continuare semnificative.
Captivitate prelungită pe MSC Francesca în Golful Oman
Patru marinari români sunt blocați pe nava container MSC Francesca, care este ancorată în Golful Oman, pe partea iraniană. Nava a fost sechestrată la 22 aprilie, când Corpul Gardienilor Revoluției Islamice a intervenit forțat și a reținut două dintre navele dintr-un convoi de zece ambarcațiuni ce încercau să traverseze Strâmtoarea Ormuz. Cealaltă navă capturată în această operațiune se numește Epimonidas.
Adrian Mihălcioiu, inspector al Federației Internaționale a Navigatorilor (ITF) și președinte al Sindicatului Liber al Navigatorilor din România din 1994, a oferit pentru Libertatea.ro detalii despre condițiile în care trăiesc cei patru marinari de pe MSC Francesca. Potrivit acestuia, aceștia primesc hrană din partea autorităților iraniene, însă sunt aproape complet izolați și au posibilități foarte limitate de comunicare cu familiile lor. „Mai comunică prin intermediul navigatorilor croați aflați la bord, deoarece accesul direct la telefon este foarte restricționat”, a explicat Mihălcioiu.
Nava MSC Francesca rămâne prinsă în Golful Oman de peste trei luni.
Repatrieri parțiale și dificultăți diplomatice
În timp ce marinarii rămași pe MSC Francesca așteaptă o rezolvare pe cale diplomatică, alți membri ai echipajelor capturate în primăvară au fost eliberați și repatriați. La sfârșitul lunii iunie, publicația MarineTraffic a raportat că opt navigatori de pe nava Epimonidas, cetățeni ucraineeni și filipinezi, au fost eliberați de autoritățile iraniene după trei luni de detenție, fiind confirmați într-o stare bună de sănătate.
Speranțele pentru o dezescaladare rapidă au crescut după semnarea, pe 18 iunie, a unui memorandum între SUA și Iran pentru încetarea ostilităților. Cu toate acestea, acordul nu a fost finalizat, iar tensiunile și conflictele armate au continuat să prelungească situația de criză.
Atacurile rebelilor Houthi și impactul asupra piețelor energetice
În ultimele săptămâni, conflictul din Orientul Mijlociu s-a intensificat. În noaptea de miercuri spre joi, rebelii Houthi din Yemen, aliați ai Teheranului, au atacat două nave petroliere saudite în Marea Roșie. Aceste atacuri, revendicate oficial, au ridicat din nou îngrijorări privind blocarea lanțurilor internaționale de aprovizionare cu energie, după perturbările din Strâmtoarea Ormuz.
Consecințele economice s-au resimțit rapid: joi, 23 iulie, prețul petrolului a crescut la peste 100 de dolari pe baril, un nivel atins pentru prima dată din luna mai.
Reacția SUA și efectele războiului
Creșterea tensiunilor a provocat un răspuns dur la Washington. Președintele SUA, Donald Trump, a avertizat cu posibile „represalii militare majore” împotriva Iranului și grupării Houthi, ca reacție la atacurile asupra petrolierelor din Marea Roșie.
De la debutul conflictului, SUA au înregistrat pierderi semnificative: 18 militari decedați și peste 450 răniți. Pe lângă costul uman, intervențiile militare americane au implicat cheltuieli considerabile, potrivit datelor agenției Reuters.
