O decizie recentă a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), prezentată sub forma unui calcul tehnic complicat, ar putea produce un blocaj serios în sistemul medical din România, restrângând semnificativ accesul pacienților cu afecțiuni cronice la serviciile oferite de clinicile private aflate în contract cu CNAS.
Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), prin intermediul președintelui său, Cezar Irimia, a criticat vehement proiectul de Ordin publicat pe 29 mai 2026 pentru consultare publică. Organizația a cerut retragerea de urgență a documentului și a amenințat cu demersuri legale atât pe plan național, cât și european dacă acest proiect va fi adoptat în forma actuală.
Miza formula CNAS: Prioritizarea protecției instituționale în detrimentul accesului la tratament
Deși președintele CNAS, conf. univ. dr. Horațiu-Remus Moldovan, descrie inițiativa ca pe un pas spre un sistem mai eficient, transparent și orientat spre pacient, realitatea critică descrisă de specialiști arată contrariul. Noul ordin introduce o formulă matematică obligatorie pentru calcularea „excedentului capacității furnizorilor publici” în cadrul programelor naționale de sănătate curative:
E = P(%) x Pop + ΣBi − Be − min(NBE, NBD)
Prin această formulă, CNAS dorește să condiționeze contractarea furnizorilor privați doar atunci când spitalele publice declară că nu mai pot face față cererii.
Președintele FABC subliniază că problema nu constă în complexitatea formulei, ci în faptul că aceasta NU ia în considerare elemente cruciale precum timpul de așteptare, listele de așteptare sau efectele întârzierilor în diagnosticare și tratament. Astfel, pacientul real dispare, fiind înlocuit de un pacient statistic bazat pe medii și procente.
Principalele vulnerabilități identificate de FABC în proiectul CNAS
Un studiu de impact publicat de FABC evidențiază trei probleme majore ale inițiativei:
1. Ignorarea completă a timpului, esențial pentru supraviețuire în afecțiuni precum oncologia, cardiologia sau neurologia. Timpul de acces la tratament este decisiv, însă formula tratează tratamentul de azi și cel amânat cu luni ca fiind echivalente. Dacă spitalul public indică că are capacitate, pacientul poate fi reținut pe liste de așteptare, chiar dacă serviciile private le-ar putea prelua imediat.
2. Furnizorii publici devin judecători în competiția cu sectorul privat. Variabila NBD, reprezentând numărul pacienților pe care spitalele publice declară că îi pot trata, este autoevaluată fără controale externe, autentificări independente sau sancțiuni pentru supraestimări, ceea ce poate elimina concurența privată în mod nedrept.
3. Negarea și subevaluarea infrastructurii medicale private, care în 2026 este o componentă majoră a sistemului medical mixt din România, construită în două decenii prin investiții private fără bani de la bugetul de stat sau fonduri PNRR. Statisticile indică ponderi majore ale sectorului privat în servicii clinice ambulatorii (78,5%), servicii paraclinice (82,89%), dializă (89,02%) și numărul total de unități spitalicești (547 private față de 375 publice).
Impactul pe termen lung și contradicțiile măsurii propuse
Contrar declarațiilor CNAS despre eficientizarea utilizării resurselor, analiza economică realizată de FABC arată că această măsură poate duce la costuri semnificativ mai ridicate pe termen lung și la o degradare generală a stării de sănătate a pacienților cronici.
CNAS promite eficientizare administrativă și transparență, complementaritate reală între sistemul public și cel privat, și diagnosticări și tratamente în timp util. În schimb, realitatea studiului de impact indică monopolizarea programelor naționale de către furnizorii publici, restrângerea artificială a accesului la capacitatea medicală existentă și creșterea perioadelor de așteptare, cu riscuri importante pentru pacienții cronici.
