Poliția Română utilizează două tehnologii avansate în lupta împotriva terorismului și criminalității transfrontaliere: Sistemul Electronic de Date pentru Atestarea Documentelor (eDAC), deja operațional, și sistemul de recunoaștere automată a numerelor de înmatriculare (LPR), aflat în proces de achiziție. Aceste instrumente permit autorităților să monitorizeze în timp real activitățile și deplasările persoanelor, însă ridică semne de întrebare privind respectarea vieții private.
Controverse internaționale și reacția Autorității Europene pentru Protecția Datelor
Aceste sisteme de supraveghere, construite pe baza unor ample infrastructuri de tip BIG DATA, au atras critici majore la nivel european. Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (AEPD), responsabilă cu garantarea dreptului la viață privată în instituțiile europene, a intervenit pentru a proteja cetățenii împotriva colectării excesive de informații. Astfel, AEPD a dispus Europol să elimine datele personale colectate despre indivizi care nu au nicio legătură cu activități infracționale.
Principalul motiv al acestei decizii este că eDAC și LPR nu diferențiază în practica lor între suspecți și cetățeni obișnuiți, ci adună, stochează și analizează date fără discriminare, tratând toate persoanele monitorizate ca potențiali infractori. Această abordare a fost criticată ca fiind un pas periculos spre extinderea supravegherii permanente a populației.
Ce presupune sistemul eDAC și impactul său în România
Sistemul eDAC a fost implementat oficial în România începând cu 31 martie 2024, odată cu integrarea țării în spațiul Schengen aerian și maritim. Acesta permite polițiștilor și jandarmilor să scaneze cărțile de identitate sau pașapoartele și să acceseze instantaneu bazele de date ale Ministerului Afacerilor Interne (MAI) și Schengen pentru verificări legate de mandate, semnalări, vehicule furate sau interdicții.
Până la 30 aprilie 2024, în primele luni de funcționare, sistemul eDAC a fost folosit pentru aproximativ un milion de verificări, iar MAI raporta între 25.000 și 35.000 de verificări zilnice. Aceste controale au fost realizate nu doar în punctele de trecere a frontierei, ci și în trafic sau în cadrul instituțiilor cu acces public.
Pe lângă simpla validare a identității, eDAC creează un profil detaliat al deplasărilor unei persoane. Astfel, orice scanare a documentului de identitate lasă o amprentă digitală precisă care poate arăta locul și momentul exact al fiecărei verificări, precum și însoțitorii prezenți. Acest nivel ridicat de monitorizare, aplicat fără o justificare clară sau printr-un control judiciar, ridică semne serioase în privința respectării drepturilor fundamentale ale cetățenilor neimplicați în acte ilegale.
Sistemul LPR și perspectivele implementării în România
Paralel cu eDAC, România vizează introducerea sistemelor LPR pentru recunoașterea automată a numerelor de înmatriculare. Acestea permit identificarea rapidă a autovehiculelor suspecte sau furate și contribuie la intervenții imediate ale forțelor de ordine. Deși îmbunătățirea securității este obiectivul principal, există îngrijorări similare privind intruziunea în viața privată a cetățenilor, dat fiind volumul mare de date colectate și modul indiscriminat de supraveghere.
