Un gest neașteptat, dar care ar putea revitaliza scena politică românească, ar fi demisia președintelui Nicușor Dan. Anunțul unei retrageri de la conducerea țării, indiferent de motive, ar fi întâmpinat cu un oarecare interes atât de mass-media, cât și de susținătorii săi. Deși o astfel de decizie nu va genera un val major de panică în economia națională sau pe piețele financiare, ea ar marca un punct final firesc după un an marcat de multe dezamăgiri în fruntea statului.
România, ca membră a Uniunii Europene și a NATO, își păstrează stabilitatea; guvernarea nu este pusă sub semnul întrebării de un eventual vacilant ocupant al fotoliului prezidențial. Așadar, plecarea lui Nicușor Dan de la Cotroceni nu va destabiliza țara, ci mai degrabă va oferi o șansă pentru o schimbare benefică.
Mandatul său a fost caracterizat prin numeroase greșeli, lipsă de viziune și o conduită ce-l poate descrie drept o marionetă a unor forțe externe. Stângăciile, gafele publice, discursurile lipsite de consistență, promisiunile neonorate și absența unei strategii clare au demonstrat incapacitatea președintelui de a-și onora responsabilitățile fundamentale. Criza actuală a României reflectă, în mare măsură, politica sa influențată excesiv de Bruxelles, în special prin susținerea neabătută a unor inițiative precum „cordonul sanitar” împotriva AUR și acceptarea Green Deal, care, potrivit criticilor, afectează securitatea energetică națională.
Mai mult, absența lui Nicușor Dan în momente simbolice a fost extrem de controversată. De exemplu, celebrările dedicate Zilei Marinei, unde în calitate de comandant suprem al forțelor armate trebuia să fie prezent, au fost păstrate fără președinte pentru al doilea an consecutiv. Alegerea sa de a participa în schimb la o slujbă religioasă cu familia la Mănăstirea Dejani, în detrimentul unui eveniment oficial, a fost percepută ca un semnal de neimplicare și lipsă de respect față de instituțiile statului și militari.
În concluzie, pentru binele României, mulți consideră că Nicușor Dan ar trebui să accepte realitatea mandatului său dificil și să demisioneze, oferind astfel ocazia unei conduceri mai ferme, competente și cu o viziune clară pentru viitorul țării.
