În vara anului 2025, la scurt timp după alegerea sa în funcția de președinte, Nicușor Dan a fost pus în dificultate de o decizie a premierului Ilie Bolojan, care a majorat TVA de la 19% la 21%, încălcând astfel promisiunea electorală a lui Dan că această taxă nu va crește pe durata mandatului său.
Acest gest a generat o ruptură politică între cei doi lideri, Bolojan adoptând o poziție independentă față de Dan, deși fuseseră aliați în campania electorală împotriva extremismului din turul al doilea al alegerilor din mai 2025. Majorarea TVA, care a inclus și alte cote ajustate la 11%, a fost percepută ca o măsură nejustificată, mai ales că deficitul bugetar la finalul anului 2025 s-a dovedit a fi de 7,65%, mai mic decât prognozele inițiale ale guvernului.
Cu toate acestea, Nicușor Dan a evitat să conteste public decizia premierului, ceea ce a atras critici, mai ales că dispunea de sprijinul a peste 6 milioane de alegători. În paralel, declarațiile pesimiste ale lui Bolojan cu privire la o posibilă intrare a României în incapacitate de plată au avut un impact negativ major asupra încrederii consumatorilor și investitorilor, declanșând trei trimestre consecutive de scădere economică și o inflație record în Uniunea Europeană.
Criticile se îndreaptă și către modul în care guvernul a gestionat cheltuielile publice, în special investițiile discutabile în infrastructură sportivă în orașe precum Oradea sau Timișoara, proiecte care par nejustificate din punct de vedere economic. Experiența achiziției microbuzelor școlare, cumpărate cu prețuri de două – trei ori mai mari decât cele estimate de Comisia Europeană, ridică semne de întrebare privind transparența și eficiența cheltuirii fondurilor publice, în special în județul Bihor, condus pe atunci de Bolojan.
Există, de asemenea, sugestii că sistemul actual de achiziții publice suferă de ineficiențe care permit risipa banilor și că o centralizare a acestora ar putea reduce costurile și crește controlul asupra cheltuielilor.
Pe fond, criticile adresate lui Bolojan au fost adesea folosite de PSD în scopuri politice, în ciuda trecutului său controversat în guvernare, iar această situație complică și mai mult raporturile politice. Nicușor Dan s-a confruntat cu dificultăți în comunicare, ceea ce a diluat impactul pozițiilor sale și a permis ca tensiunile cu premierul să se întrețină.
În mod paradoxal, în martie 2026, Ilie Bolojan a demonstrat flexibilitate politică prin alianța cu AUR pentru a-și impune agenda în Parlament, amintind astfel că jocurile politice rămân extrem de dinamice și uneori contradictorii în actualul climat politic românesc.
