Republica Moldova marchează o premieră istorică prin participarea sa oficială la Bienala de la Veneția, cel mai prestigios eveniment internațional de artă contemporană. Artistul Pavel Brăila este reprezentantul țării la această ediție, care se desfășoară între 7 mai și 22 noiembrie 2026, expunând proiectul „În a mia și a doua noapte”, sub curatoriatul Alinei Luft.
Instalația are ca spațiu de prezentare Biserica Santa Veneranda din Veneția și se aliniază temei centrale a Bienalei 2026, intitulată „In Minor Keys”. Lucrarea propune un cadru de reflecție complexă în care se intersectează tehnologiile moderne ale războiului cu imaginația culturală, deschizând astfel noi perspective pentru înțelegerea realităților contemporane.
Elementul central al instalației este un ansamblu de covoare ce par să plutească între podea și boltă, susținute în mod spectaculos de drone, creând o atmosferă de tensiune între tradiție și modernitate. Pavel Brăila explică că această lucrare explorează multiple straturi de semnificație, îmbinând globalul cu localul, iar sunetul special conceput creează o stare ambivalentă - „deranjantă, dar poetică” - care invită vizitatorii la o experiență multisenzorială și complexă.
Originar din Chișinău, Pavel Brăila este unul dintre cele mai importante nume ale artei contemporane moldovenești, cu o carieră internațională remarcabilă. Stilul său artistic acoperă diverse medii, de la film și fotografie, la instalații și performance, adesea concentrându-se asupra contextelor sociale și politice ale Europei de Est. Lucrările sale au fost expuse anterior în instituții de prestigiu, precum Tate din Londra, Neue Nationalgalerie din Berlin sau Renaissance Society din Chicago.
În cadrul Bienalei de la Veneția, lucrarea prezentată continuă o temă începută de Brăila în proiectul „Magic Carpet” din 2018, care de asemenea utiliza covoare ridicate de drone. Artistul povestește că intenția sa a fost să creeze un spațiu în care publicul să experimenteze empatie și dialog despre teme universale - memoria, migrația, sentimentul de apartenență - dar și despre modul în care o țară mică precum Moldova își caută locul și vocea pe scena globală.
Participarea oficială a Moldovei la acest eveniment reprezintă un moment de cotitură, nu doar pentru sectorul cultural, ci și pentru modul în care țara este percepută internațional. Pavel subliniază faptul că, deși Moldova este independentă de peste trei decenii, până acum nu a fost reprezentată în mod oficial la Bienala de la Veneția, ceea ce reflectă mult despre poziția sa globală.
Reacțiile comunității moldovenești din Veneția și din împrejurimi au fost profund emoționante. Mulți au lucrat de-a lungul timpului în pavilioanele altor țări și cunosc bine impactul acestui eveniment, iar prezența reprezentativă a Moldovei le-a adus o bucurie și o emoție deosebită. Pentru artist, acest moment înseamnă mult, simbolizând începutul unei afirmări clare a identității și prezenței moldovenești într-un context cultural global.
