Ministerul Sănătății a făcut un pas semnificativ pentru întărirea personalului medical din unitățile spitalicești, propunând în cadrul unui Memorandum organizarea concursurilor pentru ocuparea a 7.621 de posturi vacante. Acest demers are ca scop ușurarea poverii asupra cadrelor medicale actuale și asigurarea continuității serviciilor oferite pacienților.
Dintre aceste posturi, aproximativ 1.910 sunt destinate medicilor, în timp ce 2.955 sunt disponibile pentru asistenți medicali. De asemenea, 2.261 de posturi sunt pentru personal auxiliar sanitar, 436 pentru alte categorii de personal medico-sanitar cu studii superioare, iar 59 posturi sunt adresate personalului de cercetare. Propunerile au fost formulate pe baza solicitărilor venite de la unitățile sanitare, evidențiind necesitățile reale ale sistemului medical.
Ministerul subliniază că aceste angajări sunt esențiale pentru o funcționare optimă a spitalelor, care, în lipsa unui personal suficient, nu pot opera la capacitate maximă. Ministrul interimar al sănătății, Cseke Attila, a accentuat importanța formării unor echipe medicale complete și profesioniste, pentru a răspunde adecvat nevoilor populației și a reduce presiunea asupra celor deja angajați.
De asemenea, Ministerul Sănătății a lansat un val de concursuri pentru peste 70 de funcții de conducere în instituții-cheie, precum Serviciile de Ambulanță, Direcțiile de Sănătate Publică și spitale de top din București și alte orașe. Printre acestea se numără postul de director general al Institutului Național de Transfuzie Sanguină Prof. Dr. C.T. Nicolau, 42 de poziții de manager general în Serviciile de Ambulanță București-Ilfov și județene, 29 de poziții de conducere în DSP-uri județene, precum și funcțiile de președinte și vicepreședinte ale Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate.
Pe fondul acestor demersuri, sistemul sanitar românesc continuă să se confrunte cu dificultăți financiare majore. Deși bugetele alocate sectorului spitalicesc au crescut, o mare parte din resurse este absorbită de majorările salariale impuse legislativ, iar nu de servicii medicale directe pentru pacienți.
Vicepreședintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Larisa Mezinu-Bălan, a evidențiat că mulți pacienți evită medicina de familie sau ambulatoriul de specialitate și aleg să se prezinte direct la unitățile de primiri urgențe din marile centre universitare, ceea ce crește considerabil presiunea financiară și organizatorică asupra spitalelor.
Astfel, aproape jumătate din bugetul spitalicesc, estimat la 16,94 miliarde de lei, este consumat de cheltuielile salariale și administrative, deși finanțarea pentru serviciile medicale propriu-zise este totuși fragmentată și limitată. Din cele 17,74 miliarde de lei rămase pentru asistența medicală directă, o proporție semnificativă este destinată internărilor continue pentru cazurile acute.
