Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a stabilit un plan etapizat menit să prevină întreruperea funcționării Centralei Nucleare de la Cernavodă, pe fondul prognozelor care anunță o reducere accentuată a debitului Dunării începând cu data de 10 septembrie.
Decizia, publicată recent în Monitorul Oficial, prevede instalarea unui sistem temporar, modular și complet reversibil, care să direcționeze debitul de apă esențial răcirii reactoarelor nucleare. Aceste măsuri vin după ce, în data de 13 august, centrala a fost oprită temporar din cauza nivelului scăzut al fluviului care a amenințat siguranța procesului tehnologic.
Implementarea unui zid din nave și barje pentru redirecționarea apei
Planul CNSU se activează automat dacă nivelul apei scade sub cota critică de 1,58 metri în bazinul prizei de apă a centralei. Prima etapă presupune amplasarea unui zid format din nave și barje pe o lungime de circa 600 de metri, în zona de confluență dintre brațul Dunărea Veche și Canalul Dunăre-Marea Neagră. Acest dispozitiv va restrânge secțiunea de curgere și va redirecționa un volum mai mare de apă către priza centralei.
Guvernul subliniază caracterul temporar și reversibil al intervenției, menită să asigure resursa necesară pentru continuitatea funcționării centralei.
Etapa a doua: închidere modulară cu pontoane și hidrobaraje
În cazul în care debitul continuă să scadă, planul prevede o a doua etapă în care va fi construită o închidere modulară pe o secțiune de aproximativ 170 de metri în zona canalului de racord al centralei. Aceasta va consta în pontoane și hidrobaraje și poate fi înlocuită după necesitate cu un baraj temporar din piatră, ca soluție de rezervă.
Intervenția cu pompe de mare capacitate în scenariul extrem
Dacă măsurile naturale de redirecționare a apei prin barje nu sunt suficiente pentru a asigura debitul minim necesar, Administrația Națională „Apele Române”, împreună cu Nuclearelectrica, vor utiliza pompe puternice pentru a suplimenta alimentarea cu apă a sistemului de răcire al centralei.
Finanțarea acestor lucrări va fi asigurată prin suplimentarea bugetului Ministerului Mediului din Fondul de rezervă bugetară al Guvernului, în timp ce celelalte instituții implicate vor acoperi cheltuielile din fonduri proprii. Toate aceste intervenții vor rămâne active pe perioada menținerii nivelurilor scăzute ale Dunării.
Contextul crizei hidrologice de la Cernavodă
Seceta severă din acest an a afectat grav debitul Dunării pe tronsonul românesc. În luna august 2026, debitul fluviului în zona Baziaș a scăzut la valori minime istorice de 1.500 - 1.800 metri cubi pe secundă, față de media multianuală care este semnificativ mai ridicată, generând un pericol major pentru siguranța funcționării Centralei Nucleare de la Cernavodă.
