Ilie Bolojan, premierul interimar al României, a răspuns public după investigațiile jurnalistice care au scos la iveală aspecte controversate legate de generalul Lucian Pahonțu, actualul șef al Serviciului de Pază și Protecție (SPP). Șeful Executivului a subliniat că orice suspiciune privind implicarea unor persoane în evenimentele din Decembrie 1989 trebuie elucidată, iar funcționarii publici trebuie să răspundă pentru faptele lor.
Potrivit lui Bolojan, Guvernul nu deține atribuții directe pentru evaluarea SPP, care rămâne sub responsabilitatea Administrației Prezidențiale și a președintelui Nicușor Dan. Într-un interviu acordat publicației Cotidianul, premierul a accentuat importanța bazării deciziilor pe informații certe și a responsabilității individuale a persoanelor publice, pentru a menține încrederea cetățenilor în instituțiile statului.
În același context, premierul a evidențiat că încrederea publică este fundamentală pentru buna funcționare a unui sistem democratic, iar deciziile privind conducerea serviciilor de securitate trebuie să fie asumate cu maximă seriozitate și responsabilitate.
Președintele Nicușor Dan a intervenit în apărarea generalului Pahonțu, subliniind profesionalismul SPP și eficiența serviciilor, bazându-se pe propria experiență și pe interacțiunile cu ofițeri ai instituției. Totuși, șeful statului a recunoscut existența unor restanțe administrative nelegate direct de persoana generalului.
Propuneri pentru reforma serviciilor secrete
Premierul Bolojan a exprimat sprijin pentru adoptarea unor măsuri care să prevină acumularea excesivă de putere în conducerea serviciilor secrete și posibila influență a acestora în mediul politic sau economic. El a recomandat preluarea celor mai bune practici din statele democratice occidentale, în special în ceea ce privește instituirea unui control riguros și limitarea duratei mandatelor în pozițiile sensibile.
Ilie Bolojan a explicat că asemenea mecanisme ajută la reducerea riscurilor de abuz și la evitarea situațiilor în care o persoană poate acumula putere necontrolată, reprezentând astfel o vulnerabilitate majoră pentru stat. Această limitare a mandatelor și controlul parlamentar și civil ferm sunt prezentate ca soluții necesare pentru consolidarea încrederii publice și a transparenței în administrația serviciilor.
În final, premierul a confirmat sprijinul pentru introducerea în legislația națională a unor norme clare ce reglementează durata mandatelor pentru conducătorii serviciilor secrete, promovând astfel o funcționare echilibrată și responsabilă a acestor instituții esențiale pentru securitatea națională.
