Germania se confruntă cu dificultăţi semnificative în a atrage suficienţi militari prin sistemul voluntar şi ia în calcul reintroducerea serviciului militar obligatoriu, a anunțat Thomas Roewekamp, președintele Comisiei de Apărare din Bundestag. Decizia finală ar urma să fie luată până la jumătatea anului 2027.
În contextul tensiunilor regionale generate de amenințarea Rusiei și a incertitudinilor legate de sprijinul oferit de Statele Unite, Germania încearcă să-și modernizeze forțele armate, stabilind un obiectiv ambițios de creștere a efectivelor Bundeswehr-ului la cel puțin 260.000 de militari până în 2035, față de circa 185.000 în prezent.
Un nou model de recrutare voluntară, introdus în noiembrie 2025, prevede înregistrarea obligatorie pentru bărbații în vârstă de 18 ani. Totuși, în primele cinci luni ale anului, doar 530 de tineri s-au declarat disponibili să se înroleze, în condițiile în care aproximativ 300.000 au fost contactați pentru înscriere.
Thomas Roewekamp a subliniat că, în cazul în care sistemul voluntar nu va furniza numărul necesar de soldați, reactivarea serviciului militar obligatoriu va deveni inevitabilă. Totodată, a precizat că măsura nu s-ar aplica întregii generații anuale de circa 350.000 de tineri, ci doar unui număr strict necesar pentru a atinge țintele stabilite.
Oficialul a exprimat îngrijorări legate de creșterea efectivelor profesionale și contractuale, care sunt esențiale pentru funcționarea tehnologiilor militare complexe, precum avioanele de luptă, tancurile sau sistemele de apărare antiaeriană.
Reintroducerea serviciului militar obligatoriu a stârnit deja proteste de amploare în Germania. Roewekamp a recunoscut existența îngrijorărilor în rândul tinerei generații și a subliniat necesitatea unor dezbateri deschise și transparente despre importanța apărării şi a securităţii naţionale, amintind că tinerii nu au fost implicați în astfel de discuții de la suspendarea serviciului obligatoriu în 2011.
În plus, acesta a avertizat că Rusia ar putea viza o eventuală agresiune asupra unei țări membre NATO până în 2029, fapt ce impune Europei să-și întărească capacitățile militare independent de Statele Unite. Roewekamp a menționat planurile fostului președinte american Donald Trump de reducere a prezenței militare în Europa și dificultățile Statelor Unite în aprovizionarea armatei europene în contextul crizelor internaționale.
El a pledat pentru dezvoltarea unor forțe europene capabile să răspundă nevoilor reale de apărare, nu influențate de interese naționale sau industriale. De asemenea, și-a exprimat speranța ca summitul NATO de la Ankara din iulie să transmită un mesaj clar către Rusia, reafirmând angajamentul aliaților de a reacționa la orice acțiune agresivă.
