Majoritatea tinerilor din generația Z, aproximativ 94%, se declară preocupați de schimbările climatice și sunt activi în mediul online prin postări și susținerea unor cauze ecologice. Cu toate acestea, sprijinul lor pentru sistemele de garanție-returnare (SGR) este semnificativ mai redus comparativ cu al altor generații, doar 59% din tineri fiind susținători ai acestor sisteme, spre deosebire de 80% în rândul persoanelor cu vârsta de peste 55 de ani.
Aceste date provin din studiul global Every Can Counts 2025, realizat în 16 țări, inclusiv România, pe un eșantion de peste 16.000 de respondenți. Studiul evidențiază un tipar similar în multe regiuni ale Europei și dincolo de ea, în care valorile privind protecția mediului există, însă legătura cu acțiunea concretă lipsește.
Tinerii manifestă convingeri puternice legate de mediu, însă modul în care primesc informația despre sustenabilitate influențează mult implicarea lor practică. Comunicarea dominată în ultimul deceniu de mesaje alarmante despre criza climatică a generat un sentiment că gesturile individuale nu au impact relevant, făcând acțiunile precum reciclarea să pară neînsemnate în fața problemelor globale majore.
Paradoxal, generația tânără, care cere adesea soluții sistemice și legislative, este cea care susține cel mai puțin un instrument structural eficient precum sistemul de garanție-returnare. Totuși, acesta a dus la o creștere marcantă a ratei de reciclare a dozelor de aluminiu în România, de la 35% la 75% în doar trei ani.
Pentru tinerii de 22 de ani, însă, experiența SGR se reduce frecvent la primirea unei sume simbolice și un bon, fără a înțelege pe deplin beneficiile de mediu și sociale ale acestui sistem. Astfel, între dorința de a „salva planeta" și acțiunea concretă de „recuperare garanției" rămâne un spațiu al înțelegerii incomplete, aflat încă în construcție.
Studiul Every Can Counts indică că 75% dintre români ar recicla mai mult dacă procesul ar fi mai agreabil și interactiv, sprijinit de recompense, aplicații digitale și mecanisme care să celebreze gestul de reciclare. Tinerii caută să se simtă parte a unei schimbări autentice, nu doar să urmeze o procedură, și doresc feedback vizibil și impact tangibil al acțiunilor lor.
Experiența arată că în România obiceiul reciclării prin SGR s-a format rapid și implică acum 9 din 10 români, însă cunoașterea detaliilor legate de proces și beneficiile acestuia rămâne redusă. Doar 12% dintre români știu că doza de aluminiu este cel mai reciclabil ambalaj de băuturi din lume, putând fi refolosită la nesfârșit fără pierderi de calitate, cu un ciclu complet în doar 60 de zile.
Transformarea reciclării într-o experiență culturală este susținută de inițiative precum turneul de instalații „I CAN”, realizat integral din doze de aluminiu de artistul Sergiu Chihaia. Aceste instalații, expuse în orașe precum București, Cluj, Timișoara și Brașov, comunică mesaje pozitive și atractive despre potențialul nelimitat al aluminiului reciclat, fără a se constitui în lecții formale.
Astfel, mesajele „I CAN DREAM”, „I CAN LOVE”, „I CAN FLY” transformă reciclarea într-un subiect viu și relevant, facilitând înțelegerea și implicarea tinerilor. Acest tip de comunicare complementară are potențialul de a asigura sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de garanție-returnare, care deja a demonstrat eficiență la nivel național.
Următorul pas este oferirea unui sens profund și clar comportamentului de reciclare, astfel încât să rezoneze cu valorile și așteptările generației tinere, transformând gesturile mici în pași relevanți ai schimbării climatice globale.
