O femeie a fost internată după ce a fost mușcată de două ori în timpul încercării de a salva un șarpe, apelând la o metodă inedită pentru a determina periculozitatea animalului: utilizarea unei aplicații de inteligență artificială. Înainte de a solicita asistență medicală, aceasta a fotografiat șarpele și a întrebat ChatGPT despre specia reptilei.
Smaranda Morgovan, conducătoarea Corului de Copii al Operei Naționale din București, a povestit că a observat un șarpe mic, aflat în apropierea gospodăriei sale, și a dorit să-l mute într-un loc sigur pentru a-l proteja de câinii din zonă. În momentul în care a încercat să prindă reptila, aceasta a reacționat mușcând-o întâi la mâna stângă, după care, în încercarea de a-l îndepărta cu cealaltă mână, a primit o a doua mușcătură.
„Era un șarpe mic, drăgălaș, cu un model pe spatele maro. L-am văzut pe uliță și am vrut să-l salvez de câini, crezând că e inofensiv. La 20 de centimetri și subțire ca un deget de copil, părea o creatură delicată, dar m-am înșelat”, a mărturisit Smaranda de pe patul spitalului.
Însă, în loc să contacteze imediat serviciul de urgență 112 sau să meargă la un spital, femeia a încercat să afle singură dacă șarpele era veninos. După aproximativ 15 minute, când durerea și umflătura au apărut, a accesat ChatGPT pentru a investiga situația, descoperind că în zona Cheia, Prahova, trăiesc șerpi veninoși.
În cele din urmă, Smaranda a apelat la serviciile medicale și în prezent este internată la Spitalul Floreasca, secția Toxicologie, unde primește tratament antiseptic și antitetanic, fiind ținută sub observație atentă.
Recomandări medicale după o mușcătură de șarpe
Medicii avertizează că orice contact direct cu reptile trebuie evitat. În cazul unei mușcături, rana trebuie spălată cu apă și săpun, iar membrul afectat imobilizat. Este esențială prezentarea rapidă la cel mai apropiat spital pentru evaluare medicală.
Specialiștii subliniază că metodele improvizate, precum tăierea sau aspirarea veninului, pot agrava situația. În mod particular, aspirația veninului cu gura este periculoasă, deoarece toxinele pot intra în organism prin leziuni orale, iar rana nu trebuie deschisă cu obiecte ascuțite, pentru a nu crește riscul de infecție sau de afectare a vaselor de sânge și nervilor.
Context familial și profesional
Smaranda Morgovan-Cristescu provine dintr-o familie cu un trecut istoric marcant. Bunicul său, Gheorghe Cristescu-Plăpumarul, a fost fondatorul Partidului Comunist Român și primul său secretar general, dar a suferit detenție politică. Tatăl său a fost exclus din barou din motive politice, iar familia a întâmpinat dificultăți financiare.
Din dorința de a-și urma calea artistică, Smaranda a început studiul la vioară la șase ani și a absolvit Conservatorul din București. A fost profesoară de muzică și organizatoare de spectacole, activând în domeniul muzical cu pasiune și dedicare.
