Conflictul militar din Iran a generat unul dintre cele mai semnificative șocuri de ofertă din istoria petrolului. Deși se anticipa o explozie a prețurilor, acestea au fost ținute sub control, grație intervenției strategice a Chinei. O analiză realizată de „The Economist” subliniază faptul că Beijingul a devenit un actor-cheie pe piața petrolului, utilizând trei instrumente principale pentru a influența evoluția prețurilor.
Prima strategie a constat în reducerea drastică a importurilor de petrol. Între februarie și iunie 2026, China și-a diminuat achizițiile cu aproximativ 5,5 milioane de barili pe zi, ceea ce a cauzat o scădere a prețului petrolului Brent cu peste 30 de dolari barilul. Spre deosebire de perioada de criză din timpul pandemiei COVID-19, când cererea mondială s-a prăbușit, economia Chinei a continuat să crească, iar această diminuare a importurilor a fost o decizie calculată strategic, nu o consecință a unei crize interne.
Un alt element fundamental în politica Beijingului a fost gestionarea rezervelor naționale de petrol. În anul precedent începutului crizei, China a acumulat 200 de milioane de barili la prețuri reduse. Odată cu declanșarea conflictului, a eliberat în piață circa 150 milioane de barili între aprilie și iulie 2026, pentru a compensa reducerea importurilor și a menține stabilitatea pe piața internă, fără a afecta consumatorii domestici.
O a treia măsură semnificativă a fost limitarea exporturilor de produse petroliere rafinate. Guvernul chinez a impus rafinăriilor să suspende noi contracte de export și să anuleze unele existente, generând o reducere a exporturilor aproape la jumătate, până la circa 430.000 de barili pe zi în perioada februarie-aprilie. Această măsură a permis redirecționarea produselor către piața internă, evitând un deficit de combustibil.
De asemenea, cererea internă de combustibil a înregistrat o scădere importantă. În iunie 2026, rafinăriile din China au procesat cu 2,7 milioane de barili pe zi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului anterior. Producția de benzină a scăzut cu 14%, iar cea de motorină și kerosen cu 21%. Creșterea costurilor a determinat populația să opteze pentru alternative de transport mai ecologice, precum vehiculele electrice sau transportul public. Agenția Internațională pentru Energie estimează o reducere cu 10% a consumului intern de benzină și kerosen în primele luni ale conflictului.
Practic, China, sub conducerea președintelui Xi Jinping, își demonstrează acum supremația pe piața petrolului, consolidându-și securitatea energetică prin acumulări masive, dezvoltarea surselor regenerabile și gestionarea inteligentă a consumului și exporturilor. În timp ce Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) se confruntă cu dificultăți, printre care și plecarea Emiratelor Arabe Unite, China beneficiază de un sistem centralizat care îi conferă un avantaj în gestionarea acestor șocuri externe.
Un reprezentant al industriei petroliere consideră chiar că „China este noua OPEC”, subliniind capacitatea Beijingului de a stabiliza piața globală și de a gestiona cu succes provocările majore din sectorul energetic.
