În toamna anului 2022, un grup de scafandri ucraineni s-a deplasat către o stațiune de yachting de pe coasta germană a Mării Baltice, pregătit pentru o operațiune extrem de secretă și riscantă. Format din patru bărbați și o femeie, echipa era echipată cu aparate de scufundare și explozibili, pregătită să îndeplinească o misiune fără precedent în domeniul sabotajului.
Ca strat de acoperire, membrii echipei urmau să pretindă, în cazul unei verificări de rutină, că înregistrau un film pornografic cu tematică acvatică — o poveste neobișnuită, menită să evite suspiciunile autorităților în Germania și Suedia. Această strategie a fost concepută de un ofițer de informații militare cu experiență din perioada sovietică, care avea cunoștințe limitate despre Europa de Vest.
Misiunea reală a echipei consta în detonarea conductelor Nord Stream, amplasate la aproximativ 80 de metri adâncime sub Marea Baltică — o adâncime dublă față de cea uzuală pentru scafandri specializați. Sabotarea acestor conducte, unele dintre cele mai scumpe din lume, cu un buget de aproximativ 20 de miliarde de dolari, urma să întrerupă livrările de gaz rusesc către Germania și să afecteze relațiile ruso-germane.
La 26 septembrie 2022, operațiunea a avut succes deplin, două explozii distrugând definitiv trei din cele patru conducte. După incident, acestea nu au mai fost reparate, iar tensiunile dintre Berlin și Moscova, deja accentuate de invazia Ucrainei din februarie 2022, au crescut semnificativ. Sabotajul a consolidat decizia Germaniei de a renunța la dependența de gazul rusesc ieftin.
Informațiile despre această operațiune au fost dezvăluite de jurnalistul Bojan Pancevski, corespondent al Wall Street Journal la Berlin, în cartea sa „Conspirația Nord Stream”. Documentarea s-a bazat, pe lângă sursele oficiale, și pe mărturii directe ale participanților ucraineni, care și-au oferit povestea în timp ce autoritățile germane continuă ancheta.
Atacul a provocat scăpări masive de metan, ridicând suspiciuni internaționale și generând un complex mister geopolitic. Inițial, multe voci occidentale au suspectat Kremlinul ca autor al sabotajului, interpretând acțiunea drept un răspuns la sancțiunile energetice aplicate de Uniunea Europeană. Totodată, s-a avansat și ipoteza implicării agențiilor occidentale, în special CIA, în contextul avertismentelor repetate ale Statelor Unite privind pericolul dependenței energetice a Europei de Rusia.
La scurt timp înainte de invazia Ucrainei, președintele american Joe Biden promisese că va opri proiectul Nord Stream 2, dacă Rusia va decide să atace Ucraina. În același timp, președintele rus Vladimir Putin a negat implicarea Ucrainei, sugerând o conspirație anglo-saxonă în spatele sabotajului.
În mod surprinzător, operațiunea a fost planificată și executată în mare parte în mod independent de doi comandanți ucraineni, desemnați „Generalul” și „Colonelul”, care au numit planul „Operațiunea Diametrul”. Aceștia nu au primit ordine directe de la președintele Volodymyr Zelensky, ci au organizat acțiunea ca o inițiativă din umbră, acționând autonom.
Acest episod subliniază capacitatea Ucrainei de a efectua acțiuni complexe cu impact geopolitic major, contrar așteptărilor comunității internaționale privind resursele și competențele sale în domeniul sabotajului și războiului informațional.
