Comisia Europeană a autorizat creșterea capitalului Băncii de Investiții și Dezvoltare (BID) cu până la un miliard de euro, conform normelor Uniunii Europene privind ajutoarele de stat, informează instituția financiară românească printr-un comunicat oficial.
Majorarea de capital include și o contribuție de 100 de milioane de euro provenită din Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR). Totodată, Comisia Europeană a aprobat prelungirea garanției de stat care susține activitatea BID până la data de 31 decembrie 2032.
Aceste măsuri vor permite băncii să finanțeze și să sprijine investiții în sectoare strategice precum apărarea, producția de înaltă tehnologie, industriile cu un grad ridicat de cunoștințe și securitatea cibernetică, contribuind astfel la dezvoltarea capacității economice a României.
Raluca Nicolescu, director general al BID, a subliniat că această decizie reprezintă un pas esențial pentru consolidarea rolului băncii în susținerea investițiilor strategice, asigurând în același timp conformitatea cu standardele europene. În opinia sa, noul cadru va facilita extinderea finanțărilor în sectoare cu un impact major asupra competitivității, inovării și rezilienței economiei naționale.
Evaluarea Comisiei Europene a evidențiat că măsurile propuse sunt necesare, adecvate și proporționale pentru a corecta deficiențele pieței financiare în anumite domenii, păstrând în același timp un echilibru care protejează concurența și evită înlocuirea finanțării private atunci când aceasta este accesibilă.
Consolidarea resurselor și extinderea mandatului BID vor sprijini creșterea activității bancare prin finanțări sub forma creditelor, garanțiilor și instrumentelor de capital, direcționate către întreprinderile mici și mijlocii, startup-uri inovatoare, autorități publice și proiecte din sectoare precum energia regenerabilă, infrastructura locală, digitalizarea și transporturile.
Banca de Investiții și Dezvoltare, deținută integral de statul român prin Ministerul Finanțelor, a fost înființată la finalul anului 2023. Instituția a generat controverse în contextul existenței deja a două bănci de stat, CEC și Eximbank, însă susținătorii săi au evidențiat necesitatea unui astfel de actor financiar dedicat susținerii proiectelor de infrastructură la nivel local.
De asemenea, în trecut au existat critici cu privire la remunerațiile ridicate ale conducerii BID, în condițiile în care statul a majorat taxele, dar nu a implementat reforme semnificative în companiile pe care le controlează.
