Un grup neobișnuit de stele, recent identificat de o echipă internațională de astronomi, ar putea reprezenta rămășițele unei galaxii pitice, denumită „Loki”, înghițită de Calea Lactee în urmă cu aproximativ 10 miliarde de ani. Studiul care susține această descoperire a fost publicat în prestigioasa revistă Monthly Notices of the Royal Astronomical Society.
Calea Lactee, care se întinde pe o distanță de aproximativ 100.000 de ani-lumină și conține între 100 și 400 de miliarde de stele, nu a fost dintotdeauna o structură atât de masivă. Conform datelor oferite de NASA, galaxia noastră a evoluat și a crescut semnificativ începând chiar de acum 12 miliarde de ani, în urma numeroaselor fuziuni cu galaxii mai mici. Cu toate acestea, detalii despre dimensiunea și masa inițiale ale Căii Lactee rămân încă necunoscute, motiv pentru care cercetătorii continuă să investigheze cu atenție originile acesteia.
Observațiile au fost realizate cu ajutorul telescopului spațial Gaia, al Agenției Spațiale Europene, care a monitorizat mișcările și compoziția chimică a două miliarde de stele din 2014 până în 2025. Astfel, au fost identificate 20 de stele foarte vechi, sărace în elemente grele (metale), localizate neașteptat de aproape de discul galactic – o regiune rotativă densă, care găzduiește majoritatea stelelor din galaxia noastră.
Stele sărace în metale, relicve ale primei galaxii
Stelele sărace în metale sunt valoroase pentru oamenii de știință deoarece conțin indicii despre condițiile din Universul primordial. Compoziția lor chimică arată că au apărut în primele miliarde de ani după Big Bang, care s-a produs în urmă cu aproximativ 13,8 miliarde de ani. Dr. Cara Battersby, profesor asociat de fizică la Universitatea din Connecticut, subliniază că aceste stele păstrează informații esențiale despre formarea primelor generații stelare.
Echipa condusă de dr. Federico Sestito, de la University of Hertfordshire, a utilizat spectrograful de înaltă rezoluție al telescopului Canada-Franța-Hawaii pentru a analiza aceste stele. Rezultatele au demonstrat că toate cele 20 de stele au o vechime de peste 10 miliarde de ani și provin din aceeași galaxie pitică cu compoziție săracă în metale. Potrivit lui Sestito, „dacă ipoteza galaxiei Loki este corectă, atunci această galaxie a injectat în Calea Lactee stele cu orbite atât în sens direct, cât și retrograd”.
Istoria galactică a Căii Lactee și impactul fuziunilor
Calea Lactee s-a format în urma unui proces continuu de „canibalism galactic”, absorbind stele și materie din galaxii mai mici. Aceste obiecte cosmice devorate oferă cercetătorilor informații prețioase pentru reconstruirea istoriei evoluției galactice. Dr. Alexander Ji, de la Universitatea din Chicago, evidențiază că, deși numeroase fuziuni mici au avut loc, evenimentele majore au un impact semnificativ asupra structurii și dinamismului galaxiei noastre.
Un moment definitoriu a fost fuzionarea cu galaxia Gaia-Sausage-Enceladus acum între 8 și 10 miliarde de ani, schimbând Calea Lactee dintr-o galaxie haotică într-un disc stabilizat. Descoperirea galaxiei „Loki” sugerează un alt eveniment important, comparabil ca relevanță, însă dovezile acestei fuziuni sunt mai subtile și se regăsesc în proximitatea discului galactic.
