Nu există încredere în promisiunile făcute de socialiști, comuniști sau de diferiți progresiști care vorbesc despre o societate echitabilă și egalitară. De ce să urmez idei care ascund o utopie falsă? Este o întrebare justificată, mai ales după experiența trăită în perioada comunistă ceaușistă, când am fost tratat ca un experiment.
Comunismul și socialismul reprezintă, în realitate, unele dintre cele mai distructive doctrine create vreodată. Oriunde au fost aplicate, principiile marxist-leniniste au cauzat sărăcie, opresiune și dezastre sociale. În loc să aducă libertate și egalitate, regimurile au instaurat o societate stratificată, dominată de o elită privilegiată, precum nomenclatura de partid și structurile represive din România.
În loc de statul de drept, aceste regimuri au impus dictatura totalitară, intensificând represiunea și anihilând libertatea individuală. Iar totuși, întrebarea rămâne: cum reușește proiectul marxist-leninist să păstreze o anume atracție asupra oamenilor, în ciuda evidențelor istorice, cum ar fi Gulagul sau Laogaiul, simboluri ale unui regim criminal?
Recent, discuțiile despre atrocitățile acestor lagăre par reduse, în parte pentru că stânga progresistă preferă să minimalizeze sau să rescrie aceste fapte incomode ale istoriei.
Socialiștii și comuniștii se prezintă ca purtători ai unei autorități morale superioare, afirmând că apără drepturile celor săraci și elimină exploatarea. Dar istoria dă mărturie că aceste regimuri au generat o violență pe scară largă și au comis atrocități comparabile cu nazismul. Chiar și azi, există susținători care neagă responsabilitatea acestor sisteme, atribuind eșecurile unor „greșeli” sau „derapaje”, ignorând faptul că problemele sunt inerente proiectului însuși.
Succesul stângii în continuarea propagandei se datorează capacității sale de a monopoliza discursul moral și de a prezenta capitalismul ca pe o instituție imorală, centrată pe o concurență nemiloasă și acumularea nejustificată de avere. Propaganda constantă și insistentă reușește să blocheze orice raționament critic, promovând o viziune utopică care respinge beneficiile economiei de piață, inovația și libertatea individuală.
În această perspectivă, capitalismul și simbolurile sale, precum fostul președinte Donald Trump, sunt considerați răufăcători, iar scopul este distrugerea lor completă. Această confruntare este susținută de o presă apropiată stângii, care atacă zilnic imaginea celor considerați inamici ai idealurilor socialiste și comuniste.
Astfel, triumful stângii ar însemna eliminarea adversarilor politici și subjugarea capitalismului, în numele unei societăți marcate de realizările economice și sociale ale socialismului și comunismului, prezentate fals ca fiind superioare.
În concluzie, atracția socialismului și comunismului se datorează, în mare parte, puterii propagandei și a unei retorici morale care continuă să seducă anumite segmente ale cetățenilor, în pofida experiențelor istorice care arată adevărata față a acestor regimuri.
