În România, diagnosticul de cancer de sânge este adesea asociat cu o sentință implacabilă, nu din cauza lipsei profesioniștilor sau a medicamentelor inovatoare, ci din cauza problemelor structurale ale sistemului medical. Pacienții ajung să moară pe listele de așteptare pentru transplant, în condițiile în care paturile pentru astfel de intervenții există, dar nu sunt folosite la capacitate maximă din cauza lipsei personalului calificat și a birocrației excesive.
Un caz elocvent este cel al lui Denis, un băiat în vârstă de 14 ani din Tălmaciu, județul Sibiu, care a primit un diagnostic grav de leucemie acută mieloblastică după ce simptomele inițiale au fost confundate cu o simplă răceală. Transferat de urgență la Institutul Clinic Fundeni din București, Denis urmează tratamente intensive, iar singura sa șansă de supraviețuire este un transplant de celule stem hematopoietice. Din păcate, fratele său nu a fost compatibil, astfel încât este nevoie de donatori voluntari, ceea ce a mobilizat întreaga comunitate locală prin campanii masive de înscriere în Registrul Național al Donatorilor Voluntari.
În timp ce soarta lui Denis depinde în mare măsură de aceste reușite comunitare, realitatea procedurală prin care trec pacienții cu leucemie acută este mult mai dură. Profesor dr. Daniel Coriu, directorul Centrului de Hematologie și Transplant Medular de la Institutul Clinic Fundeni și președintele Societății Române de Hematologie, subliniază o creștere alarmantă a cazurilor de leucemii acute în România, de la 400 în 2018 la peste 650 în prezent.
Deși pacienții pot beneficia de tratamente inovatoare care îi pot conduce la remisie completă, blocajul major apare în etapa de transplant medular, singura procedură cu potențial real de vindecare. Prof. Coriu accentuează că transplantul trebuie realizat de urgență, în termen de maximum trei luni după chimioterapie, însă România dispune în prezent doar de două centre funcționale pentru transplant alogen: cele din București și Iași.
Restul centrelor acreditate – situate în Timișoara și Târgu Mureș – există, dar nu își pot desfășura activitatea la parametrii optimi din cauza deficitului de personal calificat. Acesta este principalul motiv pentru care pacientul „este trimis la transplant și moare pe lista de așteptare”, după cum explică profesorul.
La Institutul Clinic Fundeni, de exemplu, Departamentul de Leucemii Acute dispune de 60 de paturi și doar 6 medici dedicați, ceea ce este insuficient pentru nevoile crescânde. În plus, normarea personalului medical din hematologie este similară cu cea din medicina internă, ceea ce nu reflectă volumul și complexitatea muncii. Pregătirea unui asistent specializat durează între 3 și 6 luni, iar salariul este identic cu cel al colegilor din alte secții unde sarcinile sunt mult mai simple.
Astfel, personalul bine pregătit preferă să plece către alte secții care implică mai puține responsabilități și mai puține eforturi, dar care oferă aceleași condiții financiare, ceea ce agravează și mai mult deficitul de specialiști în hematologie și transplant.
În acest context, situația pacienților cu leucemie acută rămâne dramatică, în ciuda progreselor medicale și a resurselor existente, dar insuficiente din punct de vedere uman și organizațional.
