Adrian Covăsnianu, fost secretar de stat și cofondator al asociației „Moldova vrea Autostradă”, lansează un avertisment cu privire la evoluția proiectului Autostrăzii A8, cunoscută și drept Autostrada Unirii. El contestă planurile de finanțare prin Parteneriat Public-Privat (PPP) și propunerile tehnice de a realiza tunelurile în „semiprofil”, considerând aceste soluții ca fiind inadecvate şi discriminatorii, aplicate exclusiv proiectelor din regiunea Moldova.
Covăsnianu susține că de fiecare dată când există progrese privind A8, apar „soluții de avarie” aplicate doar acestei regiuni, în timp ce alte zone ale țării nu sunt afectate de asemenea compromisuri. El evocă precedentul din 2018, când inițiative similare legate de PPP au blocat progresul în sectorul Iași – Târgu Neamț pe o perioadă îndelungată.
Un semnal de alarmă este, în opinia lui, schimbarea inexplicabilă a poziției Ministerului Transporturilor, care respinsese varianta PPP în iunie 2024, însă a readus-o pe tapet în 2026 fără o justificare publică clară. În plus, propunerea constructivă de a realiza tunelurile în „semiprofil” este considerată inacceptabilă pentru un proiect de o asemenea importanță strategică pentru Moldova.
Covăsnianu subliniază faptul că traseul autostrăzii a fost încadrat oficial în 2012 în cadrul coridorului principal TEN-T și face parte din strategia naţională de transport pentru 2021–2030. El argumentează că România de astăzi beneficiază de resurse economice superioare și acces la fonduri europene importante – PNRR, Programul Transport, SAFE, CEF, EastInvest –, astfel încât dificultățile bugetare invocate pentru justificarea „optimizărilor” nu sunt convingătoare.
Comparând Autostrada A8 cu alte investiții majore de infrastructură precum Autostrada A1 Sibiu–Pitești sau A3, fostul oficial notează că acestea nu au fost supuse niciodată unor compromisuri similare legate de profilul drumului sau de finanțare PPP. El se întreabă retoric de ce „optimizările” apar doar pe traseele moldave și de ce „geografia care nu iartă” pare să reprezinte o problemă exclusiv pentru această regiune.
În concluzie, Covăsnianu avertizează că astfel de practici pot diminua încrederea populației din Moldova și pot descuraja investitorii interesați de dezvoltarea economică a zonei. El punctează că Iașiul și nord-estul țării au potențialul de a deveni o poartă naturală spre coridorul de reconstrucție ucrainean și către integrarea europeană a Republicii Moldova, însă acest lucru nu va fi posibil în condițiile în care Autostrada A8 rămâne un proiect cu profil redus și finanțare incertă.
Este important de menționat că programul SAFE a alocat României 4,2 miliarde de lei pentru infrastructura rutieră, acoperind, printre altele, și tronsonul Autostrăzii A8 Târgu Neamț – Iași – Ungheni, care include un pod nou peste râul Prut la granița cu Republica Moldova. Această secțiune are o lungime de peste 90 de kilometri și este esențială pentru conectivitatea regiunii Moldovei cu rețeaua europeană de transport.
