Mandatul președintelui României, Nicușor Dan, este marcat de un scandal care a atras atenția presei internaționale, fiind evidențiat pe larg de publicația franceză Le Monde. Dezvăluirile privind trecutul șefului Serviciului de Protecție și Pază (SPP), generalul Lucian Pahonțu, au provocat un val de nemulțumire în România, precum și o deteriorare semnificativă a imaginii liderului de la București.
Potrivit unei investigații Recorder, generalul Pahonțu a avut legături directe cu fostul ministru al Apărării din perioada comunistă, Vasile Milea, și a făcut parte din unitatea militară implicată în reprimarea violentă a protestelor care au marcat începutul Revoluției din decembrie 1989, evenimente soldate cu 48 de victime. Le Monde subliniază, de asemenea, prezența acestuia în timpul Mineriadei din iunie 1990, când minerii au fost trimiși să suprime manifestațiile anti-Ion Iliescu, episoade controversate ce rămân puncte sensibile în istoria recentă a României.
Generalul Pahonțu a recunoscut prezența sa la aceste evenimente, dar a negat orice implicare directă în actele de represiune, declarații contestate de mărturii militare și documente judiciare. El este considerat cel mai longeviv șef de serviciu secret din România.
La o conferință de presă susținută în Republica Moldova, pe 26 august, președintele Nicușor Dan a admis că nu a făcut evaluarea managerială promisă privind activitatea lui Pahonțu, proiect aflat sub semnul controverselor încă de anul trecut. El a afirmat că niciun personaj implicat în astfel de acțiuni nu ar trebui să ocupe poziții înalte în stat, dar a susținut în același timp că generalul Pahonțu nu se încadrează în această categorie.
Replica dură a venit din partea istoricului Mădălin Hodor, vicepreședinte al CNSAS, care a catalogat drept eronată poziția președintelui și a afirmat că verificarea implicării lui Pahonțu în represiunile comuniste nu a fost încă realizată integral, dar existența foștilor ofițeri de Securitate în structurile de securitate moderne este un fapt cunoscut. Mai mult, investigația Recorder a adus noi dovezi concrete în atenția publică.
Pe fondul acestor dezvăluiri și a altor decizii controversate ale președintelui, imaginea lui Nicușor Dan s-a deteriorat semnificativ. Ales în mai 2025 cu un program clar proeuropean și anticorupție, el a fost criticat pentru participarea la o întâlnire cu fostul președinte american Donald Trump, unde a folosit termenul „prooccidental” în loc de „proeuropean”, dar și pentru discursurile sale recente cu accente naționaliste și religioase.
Politologul Cristian Preda a comentat că legitimitatea regimului democratic românesc are la bază Revoluția din 1989, iar implicarea lui Pahonțu în blocarea revoluționarilor este o problemă care afectează în mod direct percepția publică asupra președintelui. În plus, dezvăluirile continue ale platformelor Recorder, Snoop și Libertatea amplifică presiunea asupra administrației actuale.
