O decizie recentă a Tribunalului București a stârnit polemici în privința responsabilității celor care oferă bani medicilor. O pacientă operată la Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni” a fost condamnată la 1 an și 4 luni de închisoare cu suspendare pentru că a lăsat suma de 1.000 de lei ca semn de recunoștință unui neurochirurg, gest considerat de instanță drept dare de mită.
Potrivit anchetatorilor, medicul era deja urmărit penal pentru faptul că, într-un interval de șase luni, ar fi primit aproape 25.000 de euro sub formă de atenții sau bani de la pacienți și rudele acestora, în 89 de ocazii. De asemenea, instanța a dispus ca femeia să presteze muncă în folosul comunității, însă decizia încă nu este definitivă.
Din perspectiva reprezentanților Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC), această condamnare reprezintă o aplicare prea strictă, dacă nu chiar excesivă a legii. Radu Gănescu, președintele COPAC, a declarat că, deși fenomenul plăților informale este condamnat, măsura penală luată împotriva persoanei care a oferit această sumă spontană nu rezolvă cauzele profunde ale problemelor sistemului sanitar.
„Cred că mai degrabă ar trebui să se contemple asupra faptului că, dacă pacienții simt nevoia să facă astfel de plăți, este un semnal clar că sistemul are deficiențe majore”, a explicat Gănescu, subliniind și mesajul institutiei: evitarea plăților informale. Totodată, el a recunoscut că această situație este un avertisment pentru toți pacienții să nu mai recurgă la „atenții” financiare.
Distribuția și amploarea plăților informale în spitalele din România
De asemenea, datele disponibile prin platforma Graphs.ro, care se bazează pe feedback-ul pacienților oferit Ministerului Sănătății, indică o variabilitate regională a fenomenului mitei în spitale. Județele din sudul țării, cum ar fi Teleorman, Giurgiu, Olt și Ialomița, sunt recunoscute pentru frecvența ridicată a acestor plăți informale.
Teleorman, în mod tradițional, este în topul clasamentului pentru vulnerabilitate, cu peste 8% dintre pacienții chestionați admitând existența unor astfel de practici, iar Giurgiu menține de asemenea o rată înaltă, fluctuând între 5,3% și 7,5%.
Acest caz ridică, așadar, o discuție necesară despre echilibrul dintre aplicarea legii și reformarea sistemului sanitar astfel încât să elimine necesitatea plăților informale, în beneficiul integrității și încrederii cetățenilor în servicii medicale.
